Tumgik
#fuga de realitate
semnebune · 4 months
Text
Identitatea virtuală. Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare, Mihnea Măruță
Ultima mea recomandare de lectură din 2023 este tot o carte românească, numai că de data aceasta nu este vorba despre ficțiune. Mihnea Măruță, Identitatea virtuală. Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare – publicată anul acesta de Editura Humanitas. Este o carte la care m-a atras subiectul, încă din momentul în care am văzut-o anunțată… pe Facebook. 🙂 Și zâmbesc când spun Facebook,…
Tumblr media
View On WordPress
1 note · View note
andreeaprecup-blog · 5 years
Video
FUGA DE REALITATE | SCURTMETRAJ
1 note · View note
Păcătoșii cu siguranță vor fi pedepsiți
Tumblr media
Verificarea practicării neprihănirii în tot ceea ce faci și dacă toate acțiunile tale sunt supravegheate de Dumnezeu sunt principiile de comportament ale celor care cred în Dumnezeu. Voi veți fi numiți neprihăniți pentru că sunteți capabili să-L mulțumiți pe Dumnezeu și pentru că acceptați grija și protecția lui Dumnezeu. În ochii lui Dumnezeu, toți cei care acceptă grija, protecția și desăvârșirea lui Dumnezeu și cei care sunt dobândiți de către El sunt neprihăniți și priviți cu prețuire de Dumnezeu. Cu cât acceptați mai mult cuvintele lui Dumnezeu aici și acum, cu atât mai mult puteți primi și înțelege voința lui Dumnezeu și, prin urmare, cu atât mai mult puteți trăi cuvintele lui Dumnezeu și îndeplini cerințele Lui. Aceasta este însărcinarea dată de Dumnezeu vouă și ceea ce ar trebui să realizați. Dacă folosiți concepții pentru a-L măsura și contura pe Dumnezeu, ca și cum El ar fi o statuie din argilă care nu se modifică și dacă voi Îl delimitați pe Dumnezeu în cadrul Bibliei și Îl reduceți la o sferă limitată a lucrării, acest lucru dovedește că L-ați condamnat pe Dumnezeu. 
Deoarece, în inimile lor, evreii din epoca Vechiului Testament L-au modelat pe Dumnezeu sub forma unui idol, ca și cum Dumnezeu ar fi putut fi numit doar Mesia și doar acela care era numit Mesia era Dumnezeu, și pentru că L-au servit și L-au slăvit pe Dumnezeu, ca și cum ar fi fost o statuie din argilă (lipsită de viață), L-au răstignit pe Isus în acea vreme pe cruce, osândindu-L la moarte – condamnându-L pe Isus cel nevinovat la moarte. Dumnezeu nu a comis nicio crimă, cu toate acestea, omul nu L-a cruțat pe Dumnezeu și L-a condamnat fără ezitare la moarte. Astfel, Isus a fost crucificat. Omul crede întotdeauna că Dumnezeu este neschimbător și Îl definește conform Bibliei, ca și cum omul ar fi văzut prin gestionarea lui Dumnezeu, ca și cum tot ce face Dumnezeu s-ar afla în mâinile omului. Oamenii sunt ridicoli până la extrem, sunt posedați de o aroganță supremă și toți au un talent înnăscut spre o retorică pompoasă. Indiferent cât de multe sunt cunoștințele tale despre Dumnezeu, tot spun că nu Îl cunoști pe Dumnezeu, că nu există nimeni mai potrivnic lui Dumnezeu și că Îl condamni pe Dumnezeu, pentru că ești total incapabil să săvârșești lucrarea lui Dumnezeu și să pășești pe calea desăvârșită de către Dumnezeu. De ce nu este Dumnezeu niciodată mulțumit de acțiunile omului? Deoarece omul nu Îl cunoaște pe Dumnezeu, pentru că are atâtea concepții și pentru că, în loc să se conformeze realității, toate cunoștințele sale despre Dumnezeu sunt făcute din același aluat și folosește aceeași abordare pentru toate situațiile. Astfel, venind pe pământ astăzi, Dumnezeu a fost răstignit încă o dată pe cruce de către om. Omenire crudă, brutală! Conspirația și intriga, îmbrâncirea unii cu alții, fuga disperată după reputație și avere, măcelul reciproc – când se vor încheia toate acestea? Dumnezeu a rostit sute de mii de cuvinte și totuși nimănui nu i-a venit mintea la cap. Ei acționează de dragul familiei, al fiilor și al fiicelor lor, pentru carieră, perspective, pentru statut, vanitate și bani, de dragul hainelor, pentru mâncare și trup – acțiunile cui sunt cu adevărat de dragul lui Dumnezeu? Chiar și printre cei ale căror acțiuni sunt de dragul lui Dumnezeu, există foarte puțini care Îl cunosc. Câți nu acționează de dragul propriilor interese? Câți oameni nu-i persecută și discriminează pe alții de dragul menținerii propriului statut? Astfel, Dumnezeu a fost condamnat de nenumărate ori prin forță la moarte, nenumărați judecători barbari L-au condamnat pe Dumnezeu și L-au răstignit încă o dată pe cruce. Câți pot fi numiți neprihăniți deoarece acționează cu adevărat de dragul lui Dumnezeu?
În fața lui Dumnezeu, e ușor să fii desăvârșit într-o persoană sfântă sau una dreaptă? Există o afirmație adevărată conform căreia „nu există persoană neprihănită pe pământ, cei neprihăniți nu se află pe lumea aceasta.” Atunci când voi veniți în fața lui Dumnezeu, gândiți-vă la ceea ce purtați, gândiți-vă la fiecare cuvânt și acțiune, la toate gândurile și ideile voastre și chiar și la visurile pe care le aveți în fiecare zi – toate acestea sunt de dragul vostru. Nu este aceasta adevărata situație? „Neprihănirea” nu înseamnă să dai pomană, nu înseamnă să-ți iubești aproapele ca pe tine însuți și nu înseamnă să nu intri în conflicte, să nu te cerți, să nu jefuiești sau să nu furi. Neprihănirea înseamnă a primi însărcinarea dată de Dumnezeu ca pe o datorie și a respecta organizarea și aranjamentele ca pe o vocație trimisă din ceruri, indiferent de timp sau loc, la fel ca tot ceea ce a fost săvârșit de Domnul Isus. Aceasta este exact neprihănirea menționată de Dumnezeu. Că Lot ar putea fi numit un om neprihănit se datorează faptului că a salvat doi îngeri trimiși de Dumnezeu, fără să-i pese de ceea ce a câștigat sau a pierdut; ceea ce a făcut el atunci poate fi numit drept, dar el nu poate fi numit un om neprihănit. Lot și-a dat cele două fiice în schimbul îngerilor doar pentru că L-a văzut pe Dumnezeu. Dar nu tot comportamentul său din trecut reprezintă neprihănire și, astfel, pot spune că „nu există neprihănire pe acest pământ”. Chiar și dintre cei care se află în cursul recuperării, nimeni nu poate fi numit neprihănit. Indiferent cât de bune sunt acțiunile tale, indiferent cât pari să cinstești numele lui Dumnezeu, să nu-i lovești sau să-i înjuri pe ceilalți, să nu-i jefuiești sau să furi de la ei, tot nu poți fi numit neprihănit, pentru că astfel de lucruri pot fi făcute de orice om de rând. În prezent, cel mai important lucru este că nu-L cunoști pe Dumnezeu. Se poate spune doar că astăzi ai puțină umanitate normală, cu toate acestea, ești lipsit de neprihănirea menționată de Dumnezeu și astfel, nimic din ceea ce faci nu este dovada cunoașterii lui Dumnezeu de către tine.
Înainte, când Dumnezeu era în cer, omul a încercat să-L păcălească pe Dumnezeu prin acțiunile lui; astăzi, Dumnezeu a venit printre oameni – pentru cât timp, nu știe nimeni – și totuși, omul se preface în fața lui Dumnezeu și încearcă să-L păcălească. Nu este omul extrem de înapoiat în gândirea lui? La fel a fost și cu Iuda: înainte de venirea lui Isus, Iuda le spunea minciuni fraților și surorilor lui, și după ce a venit Isus, el tot nu s-a schimbat; nu a avut nici cea mai vagă cunoaștere a lui Isus și, în cele din urmă, L-a trădat. Nu s-a întâmplat acest lucru pentru că nu Îl cunoștea pe Dumnezeu? Dacă astăzi voi tot nu Îl cunoașteți pe Dumnezeu, atunci și voi veți deveni Iuda, și tragedia crucificării lui Isus în timpul Epocii Harului, cu mii de ani în urmă, va fi jucată din nou. Nu credeți asta? Este o realitate! În prezent, majoritatea oamenilor trăiesc în asemenea circumstanțe – poate că spun asta puțin prea devreme – și astfel de oameni joacă rolul lui Iuda. Eu nu vorbesc cu seninătate, ci conform cu realitatea – și trebuie să crezi. Chiar dacă mulți oameni se prefac că sunt umili, în inimile lor nu se află decât apă stătută, urât mirositoare. Acum, prea mulți din biserică sunt astfel. Credeți că nu știu nimic – astăzi, Duhul Meu decide pentru Mine și Îmi stă mărturie. Credeți că nu știu nimic? Credeți că nu înțeleg nimic din gândurile nesincere din inimile voastre și din lucrurile păstrate în inimile voastre? Este Dumnezeu atât de ușor de păcălit? Crezi că Îl poți trata oricum dorești? În trecut, Mi-am făcut griji că sunteți încătușați, așa că am continuat să vă dau frâu liber, dar nimeni nu a realizat că eram bun cu ei. Le-am întins un deget și ei au luat toată mâna. Întrebați-vă unii pe ceilalți: nu M-am ocupat aproape de nimeni și nu M-am grăbit să cert pe nimeni – totuși Îmi sunt foarte clare motivațiile și concepțiile omului. Crezi că Dumnezeu Însuși, căruia Dumnezeu Îi stă mărturie, este prost? Atunci, îți spun că ești prea orb! Nu te voi blama, și să vedem cât de depravat devii. Să vedem dacă trucurile tale te pot salva, sau dacă încercarea ta sinceră de a-L iubi pe Dumnezeu te poate salva. Azi, nu te voi condamna; să așteptăm până când va veni timpul lui Dumnezeu pentru a vedea cum te va răsplăti El. Nu am timp acum pentru pălăvrăgeli cu tine și nu sunt dispus să-Mi întârzii lucrarea mai măreață de dragul tău, un vierme ca tine nu este vrednic ca Dumnezeu să-Și ocupe timpul cu el – deci, să vedem cât timp te mai poți răsfăța. Astfel de oameni nu urmăresc nici cea mai mică cunoaștere a lui Dumnezeu și nu au niciun pic de dragoste pentru Dumnezeu, cu toate acestea, vor să fie numiți neprihăniți de către Dumnezeu – nu este aceasta o glumă? Pentru că, de fapt, există un număr mic de oameni sinceri, Mă preocupă să-i ofer omului doar viață, nimic altceva. Tot ce voi face va fi să completez ceea ce ar trebui făcut azi, iar mai târziu, răsplata va fi adusă asupra fiecăruia, după comportamentul lor. Am spus ceea ce trebuia să spun, căci aceasta este lucrarea pe care o săvârșesc. Fac ceea ce ar trebui să fac și nu fac ceea ce nu ar trebui să fac, cu toate acestea sper că veți petrece mai mult timp reflectând: cât din cunoașterea ta referitoare la Dumnezeu este adevărată, mai exact? Ești oare unul dintre cei care L-au răstignit încă o dată pe Dumnezeu pe cruce? În cele din urmă, spun asta: vai de cei care Îl răstignesc pe Dumnezeu!
Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic
1 note · View note
janeblackx · 5 years
Text
Da , sunt fată mă vezi firava și mică dar nu te uita la ambalaj îți faci părere greșită , involuntar alegem ce reflectă retina , ispitele vizuale nu le alege inima , ne îngropam vina când ne alinta hârtia, debusolați pe hartă nu știm unde e România , dar mare e mândria de ei pierduți în avariate , mai mare e agonia dincolo de moarte , imparte felia mai dă și la aproapele atâta timp cât merită ..cu toți au pătimit negreșit prin șoapte , ne rupem de realitate ne înecăm atrași de ceea ce nu contează, suntem cu toții bolnavi spălați pe creier privim interesați la moartea umanități cu atâta răceală , noi suntem sclavii timpului îl căutăm pe mâine dar trebuie să îți spun .. niciodată nu vine , cercetează și învață -prin fapte -vorbe -teorie dar practica e elementul care ți-a lipsit ție , tristi plecam in vacanța turiști în psihedelice ..dar ne trezim cetățeni ... cu zâmbete pe fete dar e nimic în cranian și torace ,ce rămâne real când ne clădim lumi paralele ,când cuvintele nu mai valorează nimic și nu ne mai stabilim limite , avem sute de fețe dar căutăm sinceritate luam viața ca pe o glumă de care unii nici nu au parte ... dar noi de batem joc am inceput un joc .. ne plângem de lucruri când alti n-au deloc , nu ne mai mulțumim, nimic nu mai este aparte dar toate ce ai agonisit nu te scapă de moarte, deschide macar o carte nu trebuie sa fi inteligent, învață macar din fapte nu rămâne inconștient in toată fuga asta găsește un țel să poți schimba culoarea să vezi lumea altfel , viața poate că e un test dar trebuie prețuită cum e nu pot să îți spun concret e foarte diferită, uitam încet de respect nu mai avem nimic pe conștiință ...in suferință ne petrecem , alți fug de credință ... găsește curaj, putere , alege dreptate nu te lasa păcălit de aspect sau de curiozitate , nu trebuie sa fi cărunt să poți aprecia făptura nu trebuie să ne pierdem că ne mănâncă ura ...și nici macar in trend pot spune că la capitolul viață am rămas repetenți și ne petrecem in ignoranță.
18 notes · View notes
andreimcostas-blog · 5 years
Text
Soul Saviour Capitolul 1
Era intuneric, fratele meu Andrei mergea cu 70 la ora cu un singur far functional,copacii treceau prin fata ochilor foarte repede obosindu-mi ochii din ce in ce mai usor decat ar trebui. Uitandu-ma la el vad cum casca, isi ridica o mana o pune la gura si dupa ma loveste in picior. Ma uit la el si tip -Ce naiba faci vrei sa-mi crape inima inainte sa ajungem? Razand, se uita la mine si face semne din cap sa ma uit inainte. -Priveste aici surioara. Calcand pe acceleratie, ma arunca in spate lipindu-ma de spatar, ma uit la acul de pe bord care indica viteza si observ cum de la 70 urca la 80 dupa 85, fix in momentul ala intra intr-o groapa care ne face pe amandoi sa sarim de pe scaune. Motorul se opreste si el incepe sa se panicheze avand in vedere ca iubeste mai mult masina decat isi iubete propia sora. Uitandu-se in jur calca acceleratia fara nici un raspuns din partea masinii, injura incontrolabil de cateva ori si da cu pumni in propiile picioare. -Futu-ti gura ma-ti de drum, jur ca e ultima data cand fac asta, te rog, te implor porneste. Razand, ma uit la el si ii zic ca e prost -Proasta esti tu. -Nu, de fapt tu esti prost,stii ca e sensibila so totusi incerci sa te joci tu cu masina. -Mai avem cel putin 10km, zise el in timp ce isi pusese mainile in cap si se sprijinii de volan. -Hai du-te sa vezi ce are, dar ai grija tine mana cat mai aproape de pistol. Ii zic in timp ce el tranteste portiera nervos. Ma uit la el cum mangaie capota fix inainte sa o ridice, bine ca nu ma vede cand imi pun mana la fata si dau din cap gandindu-ma cat de fraier poate sa fie cateodata. Aud un zgomot si tresar, ma uit in stanga, nimic, ma uit in dreapta si vad din padure cum  ceva parca ma priveste, ma analizeaza. -Ahmm, Andrei? -Da? -Uita-te in stanga ta! Andrei se ridicase brusc astfel dand cu capul in capota, deja il auzeam cum injura in timp ce se uita la mine cu disperare. -Uita-te in stanga! Ma uit la el cum se indreapta, se freaca in cap acolo unde se lovise si isi arunca privirea spre padure. Il vad ca parca a sesizat si el ceva acolo si isi ia lanterna din inauntru masini unde o pusese ca sa vada motorul. Pune mana pe pistol ridica lanterna cand intr-o fractiune de secunda ceva masiv sare din padure fix peste el, doborandu-l la pamant. Tip cat ma tin plamani din cauza socului, asta fiind primul impuls, pun mana pe cutit si ies afara din masina. Andrei pe spate mana stanga in gatul monstrului in timp ce in dreapta avea pistolul pe care deja il folosea tragand 3 gloante in burta creaturii. Nu se intampla nimic, ma arunc pe jos iau lanterna si ii infig cutitul in spate. Creatura incepuse sa raga se ridica pe jumatate in timpul in care ma atintise cu privirea , ridic piciorul si il lovesc in cap, ceea ce ii  oferii lui Andrei doua secunde timp in care sa se ridice cat sa fuga la porbagaj. -Bestie nasoala, chiar crezi ca o sa reusesti sa mai omori pe cineva in seara asta? Nici o reactie din partea ei, se indepartase 2 metrii de noi timp in care isi planifica probabil urmatoarea miscare. -Nu ai cum sa invingi in seara asta, zic eu, in timp ca ma rugam ca Andrei sa vina cat mai repede sa rezolve cumva situatia, eu fiind prea ingamfata doar cu un cutit in mana. Ma uit peste umar rapid, si simt cum o briza de aer trece prin mine. Ma uit in fata si la 10centimetri de mine era aceea hidosenie care ma ataca. Ma las in jos brusc, exact la timp, aud zgomotul armei pe care Andrei o folosise care-mi facu timpanele sa tremure si sa tiuie. -Shootgun baby, daaaa! Ma asez pe spate plina de sange si transpiratie, inima inca imi bubuia in piept, venele din gat le simteam cum vor sa imi iasa prin piele, se invartea totul cu mine. Il vad pe Andrei cum se apropie de mine deasupra mea. -Lexy,Lexy!!, zbiera, insa in zadar, tot ce puteam sa aud era inima din piept ca un bass foarte aproape de urechile mele. Ma uit la el si inchid ochii auzindu-l foarte usor pe fundal cum imi striga numele. Imi trece prin cap doar cum stateam in casuta din copac cand eram mica, ma pierd in amintire si lesin. Stateam si citeam benzi desenate cu lanterna noaptea, Andrei era cu mine, el citea x-men, eu eram pasionata de superman si tot ce tine de de Dc universe. Mereu ne certam pe tema asta cine e mai bun,mereu ma invingea, el pur si simplu tipa mai tare si dupa ma ignora. Acum stateam si radeam fiecare cu fictiunea lui, dintr-o data auzim tipete. Ne ridicam brusc, ma uit la el si cadem in fund amandoi. O trosnitura puternica se simte sub noi si un mic cutremurat. Pana sa realizam deja cadeam din copac odata cu casa care se facu pulbere. Totul dura parca 5minute insa in realitate a fost 1 secunda. Inca il vad pe Andreiut lesinat langa mine plin de sange, ne putand sa ma misc lesin si eu. Tresar brusc, Andrei odata cu mine, ma uit in fata conducea cu viteza apoi pune frana si se opreste pe dreapta usor usor. Ma uit la mine doar in sutient si bandajata, incerc sa ma misc si parca ma trasneste ceva in abdoment, acest sentiment de durere aveam. -Alexandra, doamne doamne deci m-ai panicat ingrozitor, zise Andrei in timp ce ma analiza din cap pana in picioare. -Sunt bine acum, cred, adica ma simt oarecum ok daca nu aveam durerile astea. Pe drum am aflat cum creatura m-a ranit, inainte de a murii isi incolacise coada in jurul meu, in timpul mortii contractandu-se cu spinii ei. Asta provocandu-mi ranile de la abdomen. Fiind pe scaunul din fata inapoi, beau o gura de apa imi sterg sangele si restul zgarieturilor cu o carpa umeda si incerc sa nu ractionez la durere. -Ne oprim oriunde putem sa ne odihnim. -Ne oprim unde vrei, am nevoie de somn, ii raspund cu o miscare din cap afirmativa. -Te iubesc, si n-as putea sa te pierd... Ma uit la el si incerc sa-l opresc din a se intrista mai rau. -Mai mult ca pe masina?, ii raspund razand. -Nu,lol, esti nebuna? Masina asta ma ajuta sa ma deplasez, tu in starea asta esti degeaba. Razand de gluma pe care o spusese ma uit urat la el. Isi pune mana in jurul gatului meu si ma ciupeste usor de umar. -Normal ca te iubesc mai mult, zise in timp ce isi intoarce capul spre mine si zambese smechereste.
1 note · View note
Text
15 Mai
Azi stau in pat si vegetez, ca ploua. Si apa face bine plantelor, asa ca mie de ce sa nu-mi fie bine? Sunt cobza. Si nu mi-e bine Doare capul, gatul, mintea, sufletu’. De ce nu sunt medicamente si pentru psihic? Adica.. daca ma gandesc mai bine, vorbesc prostii, ca sunt. Doar ca-i complicat sa faci rost de ele si nu-i tocmai indicat. Nu vrei o stampila pe fruntea ta care sa le spuna tuturor “ el e nebun “. Si totusi..
E asa o comunitate dubioasa aici. Toata lumea-si arunca pareri, retraieste stari prin sintagme, prin cuvinte simple dar in contextu’ potrivit, pline de insemnatate. Eu unul, scriu. Te regasesti? Super. Nu te regasesti? No.. super. Cateodata ma mai loveste si-mi amintesc ca pentru mine scriu; si ma intreb “ Tu, cititorule, mi-ai despicat vreodata vorbele? Mi-ai inteles intelesurile de nebun?” Si cateodata apuci sa te regasesti prin lipsa, prin similitudine, dar prin pierderea ideii principale. Te plafonezi la un gand, la o postare, te-ntrebi daca rezoneaza cu tine, sau daca-i menit altcuiva. Si-ncepi sa-ntelegi frumusetea lui. E-un algoritm de posturi. Atunci, acum si iar atunci. De intervale, de mesaje. De la “lacrimi de suflet” la “delir” , din agonie in extaz. De la subiecte controversate de altii la calmul tau, de la subiectele controversate de tine, la calmul altora. Si-observi cand cauta sprijin, cand cauta atentie. Dar o face subtil. Calculat. Fara vreo trimitere defapt. Si fiecare-si gaseste sensul. Unii mai mult, altii mai putin, unii “corect” , altii “gresit”, ca la urma urmei binele si raul sunt doar termeni relativi. Si generalizam degenarandu-ne de general.  Apucam sa ne dam sens intr-un ideal al absolutului. Pe care iar il confundam cu Gilmans, sau cu-n simplu pai. Si stii. Stii ce ai, stii ce vrei, stii ce nu e.. si te frustrezi. Si lovesti iar o steluta sa nu-ti mai amintesti de amaraciune. Si totusi gasesti toata frumusetea aia de moment in simple randuri, si-ti pune mintea pe fuga pe drumuri incurcate. Si iar incerci sa-i dai sens, si iar te-ndepartezi de realitate, si.. Si iar te frustrezi.
“ Ripoff - Baliverne de primavara “
2 notes · View notes
grizina · 4 years
Text
Simt iar nevoia să vorbesc despre acel el al meu. Am evitat în ultimul timp să vorbesc despre el pentru că am preferat să vorbesc cu el, dar am realizat că pot face ambele fără greutate, am nevoie doar de câte puțin aer sau o pornire în cap.
Și începând în oglindă și în trecut, îmi propusesem la căderea din acea perioadă că am să scriu despre el tot, despre marea mea iubire, încât el să nu vadă vreodată și dacă ar vedea, să nu își dea seama că vorbesc despre el. Dar în revedere am realizat toate diferențele, în scriu despre el nu doar pentru mine cât și pentru el și în concluzie pentru noi.
În fuga capului nu pot găsi un început, dar o să fie doar o improvizație fluentă într-un amalgam de concluzii.
Singura frică prezentă este să nu fiu la fel de mult în capul lui, cum e el în al meu. Și nu mă ajută doar cuvintele aici, vreau să simt tot, să simțim tot. Vreau să aud tot ce spune și crede despre mine, despre cum mă vede și ce simte, tânjesc după asta deși sunt conștientă că eu nu fac prea des asta.
Și daca aș vorbi de impresii greșite și ce s-a schimbat aș putea începe cu diferențele dintre noi, că nu am avut vreo gară unul cu celalalt, când ar trebui să realizam că nu mai există problema că suntem diferiti, văzând cum ne completăm de fapt. Am realizat că nu a fost atracția că suntem o provocare unul pentru altul, că esență e diferită, văzând cum e să fim împreună în orice domeniu, pe orice plan. Nu mai putem fi amorțiți separat când împreună suntem atât de mult.
Și vreau să vorbesc de posesiune, pentru că sunt toată a lui și asta e general nu detaliu. Mereu am fost și mereu am să rămân a lui, dacă el nu mă îndepărtează, eu nu am să plec vreodată. El e toată motivația mea în a deveni mai mult și a urca, și încerc mereu să îi demonstrez că sunt lângă el în orice face, că îl susțin indiferent de exterior, că mâna mea o ține tot timpul strâns pe a lui.
Și răspunzând la întrebările mereu prezente despre el, realizez cât de puține cuvinte am în comparație cu toată dezvoltarea pe care o am în cap.
Dacă îmi e frică de el, raspunsul nu, nu ar fi înțeles. În el văd tot binele de care am nevoie, văd bucăți din mine și cum ar putea să îmi fie frică de mine? Mă simt acasă în toata prezența lui, și dacă aș susține ca mințile noastre sunt separat lipite cu bandă adezivă, se contopesc involuntar și plăcut împreună.
Dacă mă atrage, răspunsul da e prea vag. E mai mult de da, pentru că mă atrage pe orice plan, de la fizic la psihic, de la emoțional la personal, de la mental la interior. Oricât s-ar descrie ca fiind rece, pentru mine el reprezintă toată caldura posibilă, toată fericirea și toate cuvintele.
Dacă îl plac, răspunsul da e prea mic pentru că mor după el, mă topește și mă întărește, mă calmează și mă zapăcește, este mai mult decât aș merita. E atât de perfect, atât de special și superb.
Dacă îl iubesc, răspunsul da nu ar putea descrie tot ce aș vrea să spun, că nu am iubit și nici nu voi fi în stare să iubesc pe cineva cum îl iubesc pe el. Nu am crezut vreodată că aș fi capabilă să iubesc pe cineva cum îl iubesc pe el. Aș vrea să îi spun asta tot timpul, să îi amintesc că este iubit atât de mult încât nu ar avea ce să îl atingă, că nu aș lasă ura exteriorului să existe pe lângă iubirea mea, că și-a cusut numele sub piele mea și nu vreau să renunț vreodată la el.
Ne-am stins de atâtea ori și încă ardem ca niciodată.
Simt că de data asta o să fim atât de bine, și nu o să mai fugim unul de celălalt când lucrurile devin prea frumoase ca să fie realitate, că nu o să ne mai dăm drumul și o să fim amândoi.
Suntem două stele care au crezut mereu că au traiectorii diferite, refuzând să vadă cat de tare strălucesc împreună până când s-au regăsit, și tot ce vreau e să continuăm mereu să creem o lume proprie cu absurdul,abstractul și lumina din noi.
C.
0 notes
suntaici · 7 years
Text
Azi am chef de ea
Azi am chef de ea. Azi, cand ninge afara si imi aduc aminte cu bucurie de ea, si ce insemna asta pentru ea. Azi, simt din nou ca imi bate inima si am o emotie desavarsita de parca as da fuga la ea in orice moment. Azi am chef sa fug la ea. Am chef sa alerg pe strada la fel de alba ca atunci cand desenam cu creta. Azi vreau sa o vad, vreau sa o strang in brate si sa i spun ca mi a fost dor sa mi fie dor. Am crezut ca m am vindecat, dar azi am observat ca nu. Azi am chef sa ascult melodiile de la ea, azi am chef sa stau cu ea de vorba si sa mi povesteasca de orice baiat, prosteste. Azi am chef de barfa, de jocuri, de strans in brate, de amintiri, de cafea si tigari fara mentol. Azi am chef de zambete, de rap, de certuri, de lacrimi necazute. Azi am chef sa stau si sa i spun ca imi e dor de cum era. Totusi, azi nu e ziua perfecta de a mi-o aminti cum era de fapt. Inainte de toate ce i-au strapus sufletul pana in etern. Azi nu o vreau Trista, nu ii vreau lacrimile pe umarul meu. Nu vreau sa ma trezesc noaptea in speranta ca e inca acolo, ca imi trimite un videoclip cu ea razand la o chestie stupida, cu speranta ca evadeaza din real cu un zambet. Azi vreau sa fie realitate. Sa simt din nou vantul toamnei pe fetele noastre in drum spre casa. Sa ma tina de brat si sa ma intrebe cand am crescut asa. Azi vreau sa o astept in gara cand vine de la facultate, sa tin in mana un fir de lalea alb si bomboanele noastre. Azi as fi asteptat-o la gara cu masina, mi-ar fi facut cu ochiul ca m-am domnisorit si ar fi pus cine stie ce melodie pe care eu o urasc. Azi as incepe sa zambesc si as da melodia mult mai tare. As duce-o in port, fiindca asta era visul nostru cand eram copilite. Ea si-ar fi retusat rujul rosu in oglinda si as rade de cat de cocheta e, indifferent cu ce e imbracata. Am intra pe poarta ei, s-ar intoarce pe varfuri si ar cauta undeva sus cheile de la casa. Usa s-ar deschide si totul ar mirosi a mancarea ei preferata, semn ca nu doar eu i-as duce dorul. Mama ei ar sta in bucatarie, ochii ei neincercanati si cu un zambet larg si-ar lua copilul in brate. Tata lei ar fuma pe bar si ar face o gluma mult prea porcoasa. Imi e dor de glumele alea. Ar fi si fratele ei acolo, cu inca o floare in mana. Nepotelul ei si-ar strange matusa in brate, nu doar o poza. Am urca la ea in camera si camera ei ar fi acum aranjata diferit, ar sta picior peste picior la marginea patului si m-ar intreba ce am mai facut cu nu stiu ce baiat. Ar scoate o sticla de vin de sub pat, inca ascunsa acolo de ai ei desi adult acum. As ofta adanc si m-ar lua in brate si m-ar pupa pe frunte. Am veni la mine, unde bunica mea ar ranji si ar intreba-o de vreun baiat pe la facultate. S-ar inrosi si ar manca branza noastra de la tara. “Nana, mi-a fost dor de dumitale” i-ar spune la sfarsit. Am iesi in oras, mana in mana si mi-ar povesti vreo amintire din liceu de care eu am uitat. De primul ei sarut care s-a intamplat fix de ziua mea, poate. Am fi din nou copiii aia la inceput de liceu, fumand tigari la geamul baii de frica sa nu se afle. Am iesi in curte si am vana stele cazatoare. “Data viitoare o sa-mi doresc sa iau restanta”. “Data viitoare o sa-mi doresc sa iau bac-ul” i-as raspunde. M-ar bate pe umar si si-ar flutura genele si mi-ar spune ca daca a luat ea, sigur iau si eu. Dar nu l-a luat, nu a avut rabdarea sa fie azi aici, cu mine si toti ceilalti carora le este dor de ea nespus de mult. Azi, merg spre cimitir si-mi pun pe buze aceeasi nuanta de rosu. Asa o simt cu mine, asa o simt in mine. Ii pun o lalea alba pe marmura rece si se incalzeste. Inca nu stiu daca ea sau sufletul meu. Stiu bine ca intr-o buna zi, eu voi cobori din tren si ea va fi acolo, intr-o zi dupa o viata lunga. I-am promis ca voi face tot ce ne propusesem candva sa facem impreuna. Vreau sa am multe sa-I povestesc atunci cand universul imi va permite din nou. Doar ca ea va fi tanara, alba si la fel de frumoasa. Azi stau cu albumul in brate, la copiii cu ochi de culoare deschisa care rad una la alta. Noi radeam, ochii ne radeau, fiinta ne radea. Nu inteleg cum s-a intamplat. Nici macar azi. Azi am chef sa inteleg ca nu va mai fi asa. Am chef de alergat, de ploaie, de ceai de lamaie la poarta. Am chef de constelatii in august, am chef de gogonele cu sare. Am chef de strazile umblate, am chef de lucrurile spuse, azi o iubesc, azi am chef de ea. Si nu numai azi. Mereu.
#afnfic
169 notes · View notes
povestigatapierdute · 5 years
Photo
Tumblr media
Povestea încuietoarei de frică
Azi trișez. Obiectul ăsta nu e găsit, a fost păstrat. Am crezut că-l pot lua ca mostra dacă o să vreau vreodată să cumpăr unul nou. Au trecut mai bine de doi ani de atunci. Azi l-am găsit într-o gaură din bambusul mesei din dormitor. Căutam să văd dacă mai am vre un obiect vechi, interesant, prin casă pentru că ieri nu am găsit niciunul nou. Inițial l-am dat la o parte dar negăsind altul, am decis că poate fi interesant.
E o încuietoare stricată de ghidon de la o fostă motocicleta.
Si am zis:
- Hâm...asta are orificiu pentru cheie, deci “încuietoare”, vezi “cheie”...poate să iasă ceva.
Doar că, uitându-mă mai mult la ea, mi-am amintit de ce e stricată.
A trebuit să o sparg pentru că mi-au fost furate cheile odată cu rucsacul plin cu toate actele nostre, telefonul Mariei și o geaca de ploaie.
Acum, important nu mai e că am fost furați și ca a trebuit să trecem ilegal de două ori granița într-o altă țară a Americii Latine (asta în care ne aflăm nu are o ambasadă a României), important este că furtul în sine a declanșat o serie de lecții pe care le-am primit în acel an, cel mai oribil, și mai schimbător de viziune, an din viața mea.
Mințile noatre dezvoltă Realitatea!
Bla, bla, bla...mințile noatre dezvoltă realitate...da, da, da și marmota învelea ciocolata...
...În seara dinaintea furtului ne plimbam printr-un orașul colonial, aflat la peste 2000 de metri altitudine, nu spun care, dar frumos nevoie mare, unde venisem să facem actele cu fostul proprietar al motocicletei cu încuietoarea cu pricina (pe vremea aia încă atașata la furca ghidonului).
După birocrația de import românesc a schimbului de hârtii pe la notar, am luat-o la plimbare prin oraș ca să admirăm mărturiile părții bune a conchistadorilor (ce să zic, băieți cu bun gust și o foarte aparentă frică de Dumnezeu).
Începuse să se întunece când am dat colțul unei străduțe și, țuiști, ne-a sărit inima. 
Un grup de băieți stăteau și ei la o bărfă de tip vintage, fenomen destul de rar prin părțile locului dar na, fiind oraș mare și cu spirit "ecleric", hipstăreala era deja pe baricade. Doar că pe noi nu ne făcuse încă atenți de prezența sa.
Și... jumătatea mea, constelația mea, rizonu existenței mele (și nu e nici o bașcălie) zice:
- Fii atent la rucsac! și mă ia de mână (faza cu luatul de mâna nu mai știu sigur dacă a fost așa dar dă bine la macism-ul meu).
În timp ce-mi zicea, eu deja mă simțeam ca gemenii albinoși din Matrix Reloaded și simțeam cum mi se zbârlește pielea capului (nu de la frica, cum o să creadă lipsa cititorilor mei, ci de la "hăuernes") și grăbesc pasul.
Doar că băieții nu aveau nici o treabă cu noi, ba chiar s-au dat mai la o parte să avem loc suficient să trecem. Ajungem la hostel și băgăm somn ca de dimineață să plecăm să vizităm un muzeu de artă fost sanatoriu de nebuni.
După luciditatea dată de nebunia artei, decidem foarte clar ca trebuie să stăm la o cafea și la o prăjitura la cafeneau de pe colțul străzii de lângă părculețul de vis-a-vis de muzeu.
Ne asezam la o masa de afară lipită de peretele din stânga intrării in cafenea.
Stăteam față în față la masă, cu una din străduțe fix in spate meu și cu cealaltă în dreapta mea. Maria se ridică și pleacă la baie inăuntrul cafenelei iar eu rămân singur lmasă. Rucsacul albastru rămîne lipit de peretele cafenelei, la picioarele scaunului lasat gol de ea. Cineva mă bate pe umăr din spatele scaunului meu. E un nene care ținea în mână o carte de vizită scoasă dintr-un portofel pe care-l ținea în cealaltă mână și mă intreabă dacă știu un e o adresă indicată pe cartea de vizită.
În tot acest timp a stat numai în spatele scaunului meu, forțându-mă pe mine să mă răsucesc către el. Îi zic că nu știu, că nu sunt din oraș. Dau să mă întorc la cafeaua mea însă domunu' nu pleacă ci mă bate iar pe umăr (băștinașul numărul doi nu apucase decât să se facă că intră ăn cafenea). Îi repet în spaniola mea de român, rânjind cât mai politicos, poezia cu:
- No se. yo no soy de aquy. Soy de muy lejo... no se... no se.
Nu că nu ar fi știut asta. Cine mai are rucsac ca al nostru, albastru si suiedez, calitatea superioară și privit de sus din moară familia mea că ăsta e ciudat. Dar el nu era ciudat și se cară. Mă dezmeticesc din focusul de grai nou și îmi zic:
- A fost cam ciudată faza.
Mă uit sub masa, nici urma din peticul meu de cer suiedez. Și oftez și mă panichez și mă calmez că-mi vine un pic de liniște de la gândul că l-a luat Maria la baie. Dar nu mă liniștesc de tot că deja devenisem paranoic și cum la mine paranoia nu se satură repede, dau fuga înăuntru:
- Ai luat tu rucsacu'??????
- Nuuuu, nu l-am luat!... cum adicăăă?
Mă fucuseră stereo și nu orice fel de stereo ci din ala cu "săraund"!
Disperarea și panica (nici nu stiu dacă astea sunt prea diferite între ele, dar clar aveam din toate nuanțele "flat earth-ului") era "Made în România" și era din aia cu lipsă de aer. Mai ales de aer albastru suedez.
Acum că au trecut doi ani și ceva de la eveniment, cel mai rău mă oftic că sunt "român".
Să fim noi ca "români" făcuți varză de doi indigeni din neamul nevinovaților în care Cortez "a intrat ca-n brânză", a fost lecția numărul 2.
Și am tras la greu. Nefurate au rămas doar telefonul meu pe care-l țin numai în buzunar, ca nu cumva să fac copii și laptop-ul meu lăsat la hostel de dimineață, când am fost mega inspirat să nu ascult sfatul Mariei care suna ceva de genu:
- Eu zic că e mai bine să-l iei cu tine, că cine știe... vin să facă curățenie...
- Aha, că fix asta vreau!, să car și cu computerul în spate toată ziua, la peste 2000 de metri.
Lecția numărul 1, învățată pe pielea noastră sună cam așa:
"Frica NU păzește pepenii ci doar atrage hoții" sau "Paza bună atrage primejdia rea."
Chestiune de nuanță ați putea spune!
Și chiar asta este!
0 notes
Text
Pensiuni Sapanta Maramures
Izvor: adaptare prep Baltaretu Andreea, op. cit. p. 51 Indicele de atractivitate de 3,25 este intindere spre intervalul [1-4] si depaseste jumatatea intervalului de inde a urma ca in teren aleasa se probabil a savarsi o amenajare turistica in conditii optime. Resursele antropice detin o pondere oarece mai dezvoltat decat Cea Mai Frumoasa Zona Din Maramures, Pensiuni Oncesti Maramures (cazare-maramures.com) a resurselor naturale ceea ce arata faptul ca turistii se vor duce in portiune interj pentru unele cat si pentru celelalte. Aceasta procedeu a fost folosita pentru a a indica faptul ca se pot executa amenajari turistice in actiune slava potentialului turistic imbelsugat pe fiecare il prezinta teren si capacitatii acesteia de a tenta turisti din toate colturile tarii cat si din strainatate. 6.4 Propuneri privind noi trasee turistice in betarc. Prezentarea unui circuit turistic in Cazare Camping Maramures, Cazare Manastirea Barsana Maramures Regiunea Maramuresului distra de o microgram spatios de resurse turistice naturale si antropice dintre oricine putem a insira cele mai importante localitati, oricare sunt principalele obiective ale judetului in decursul a cateva circuite: 1) Mangaia Noian (o km)-Baia Sprie (10 km) aoace gasim Rezervatia naturala Chiuzbaia- Mara (39 km) Cheile Tatarului- Desesti (42 km)-Harnicesti (45 km )- Giulesti (51 km )- Vadu Izei (59 km ) Centrul etnografic si Sfintire din lemn Sf. Nicolae- Sighetul Marmatiei (65 km ) Bascea Morii si Muzeul arhitecturii populare maramuresene-Campulung la Tisar (78 km ) - Sapanta (84 km) Cimitirul Tivilichiu si Centrul etnografic - Campulung la Tisar (90 km) -Sighetul Marmatiei (103 km) - Vadu Izei (109 km) - Giulesti (117 km ) -Harnicesti (123 km ) - Desesti (126 km ) - Mara (129 km ) - B. Sprie (158 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Baia Intins (168 ). 2) Targul Lapus (o km ) Cheile Lapusului - Cernesti (15 km ) - Copalnic (22 km) - Surdesti ( 37 km ) - Danesti (40 km ) - Sisesti ( 42 km ) - Alinta Sprie (46 )Rezervatia naturala Chiuzbaia - Baia Noian (56 km). 3) Dezmierda Noian (0 km )-Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala Chiuzbaia- Mogosa (19 km )Statiunea Mogosa - Dezmierda Duium (28 km ) -Baia Sprie (38 km ) 4)Baia Gros (o km ) - Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala Chiutbaia- Mogosa ( 19 km ) Statiunea Mogosa - Cavnic ( 25 km ) - Budesti (37 km ) Sfintire din lemn-raios Cuvioasa Prascheva si Focar etnografic (UNESCO) - Calinesti ( 44 km ) - Barsana (55 km )Biserica din lemn-raios Adormirea Maicii Domnului, Casiopeea Barsana si Mijloc etnografic - Defileu (61 km ) - Rozavela (69 km ) Biserica din cioranglav Sf. Arhangheli Mihail si Gavril - Sieu (71 km ) - Rozavlea ( 103 km ) - Stramtoare (11 km ) - Barsana ( 117 km ) - Calinesti (128 km ) - Budesti (135 km ) - Cavnic (147 km ) Mogosa ( 153 km) Statiunea Mogasa -Baia Sprie (162 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Alapta Rece (172 km). 5)BaiaMare (o km) - Baia Sprie (10 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Mogosa (19 km ) Statiunea Mogasa - Cavnic (25 km ) - Budesti (37 km ) Poiana cu narcise de 100 ha si Sfintire din lemn-raios Cuvioasa Parascheva- Calinesti ( 44 km ) - Barsana (55 km )Biserica din malinita Intrarea in Sfintire Maicii Domnului si Manastirea Barsana - Petrova (65 km ) Padurea Ronisoara- Ruscova (74 km )Pripor cu narcise-Repedea- Viseu de Jos (84 km) - Viseu de Sus (90 km )Sfintire Ortodoxa si Defileul Vaserului - Viseu de Jos ( 96 km ) - Ruscova (106 km ) - Petrova ( 115 km ) -Barsana (125 km ) - Calinesti (136 km ) - Budesti (143 km ) - Cavnic (155 km ) - Mogosa (161 km) - Mangaia Sprie ( 170 km ) - Alapta Noian (180 km). Toate aceste trasee se pot a face cu automobil, facandu-se popasuri de cateva ore sau cazari la pensiunile agroturistice din localitati pentru a a se cadea musafirlac toata regiunea Maramuresului. Aceste trasee se mai pot executa cu bicicleta atunci cand drumul este inabordabil pentru masinarie iar turisti sunt cazati in imprejmuire sau se incearca pastrarea mediului prin interzicerea accesului cu autovehicule, si asadar pe a masura traseul pe jos sau cu bicicleta. Prezentarea unui circuit turistic in Maramures Zona Turistica, Cazare Maramures Rusalii Circuitul select reprezinta un traiectorie ce ajunge cea mai larg judecie a judetului Maramures, avand ca central faza de miraj Cimitirul Vesel de la Sapanta. Alegerea acestui traseu se datoreaza bogatiei de atractii turistice naturale si antropice prezente in cest judet. Noutatea acestui linie a rezida in redescoperirea si cunoasterea intr-o deslusi nouar si vartos mai atragatoare a punctelor turistice aparte de atractive presarate de-a lungul unui priveliste natura sugestiv. Coordonatele principale ale programului se disting dupa cum urmeaza: Traseul programului este urmatorul: Bucuresti – Mangaia Voluminos – Dezmierda Sprie – Mara – Desesti – Harnicesti – Giulesti – Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Campulung la Tisa – Sapanta – Campulung la Tisar – Sighetu Marmatiei – Vadu Izei – Giulesti – Harnicesti – Desesti – Mara – Alapta Sprie – Alapta Intins – Bucuresti. 16 Total recompensa de desfacere in euro 220 4400 Obarsie: Neacsu Nicolae, Cernescu Andreea – Economia turismului. Studii de caz. Reglementari, Editura Uranus, Bucuresti, 2003 Concluziile ce se desprind in semn realizarii tabelului nr. 6.2 a reveni faptul ca pretul deplin de vanzare/persoana este de 771 RON echivalent a 220 euro. Cest recompensa este simplu nu fuga pentru familiile cu venituri medii ci si tare atragator in acelasi rastimp pentru straini. Pretul alisveris – personaj incalca urmatoarele servicii: - cazare la hotelul Mara din Alinta Spatios, pensiunile Vlad, Ioana, Imobil Iurca, Adriana si Vila Hora - bloc in scris consacrat - transmisiune Bucuresti – Dezmierda Potop - Mangaia Sprie - Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sapanta – Alapta Ocean – Bucuresti - servicii de calauza special in abstractionism; arta aplicata folclorului ortodox si cuvantaret de limbi straine Se a sintoniza facilitati : tarifele pentru copii 0 – 6 ani: netrebuin-cios tarifele pentru copii 6 -14 ani: usurare 50% Pretul nu contine costurile intrarilor la obiectivele turistice. Circuitul turistic in sector Maramuresului va fi promovat prin intermediul agentiilor de turism, internetului si televiziunii. (A atasa 2). CONCLUZII Inzestrat cu un potential turistic aparte de diferit, diversificat si prescurtat prin realitate unor forme de configuratie imbinate pe tot teritoriul, a unei clime favorabile practicarii turismului pe colea tot parcursul anului, a unui capacitate faunistic si floristic bogat in specii si ecosisteme singulare in Europa, cu factori naturali de cura balneara, cu un bastina cultural – izvoditor si arhitectonic de referinta mondiala, Oferte De Cazare Maramures Piscina Mas se poate a imprejmui in randul destinatiilor turistice atractive din Romania si tocmai din Europa. Tursmul se a utiliza din vremuri secular, insa a stiut o curs a ridica in ultimele doua secole; mai cu ogod, primele definitii ale turismului au fost realizate in secolul al-XIX-lea de creste profesori ai domeniului conj: Guy Freuler, Edmound Picard, W. Hunziker, orisicare au experimentat sa formuleze si sa delimiteze urmatoarele notiuni: turist, excursionist, trecator, musafir. Valoare zona turistica a tarii noastre, Pensiuni Cazare Maramures De Los Boxers este cuprins in extremitatea de N-NV a Romaniei, la frontiera cu Ucraina, asupra 47020’00" si 48000’15" latitudine N si 22052’30" si 25007’30" longitudine E.
0 notes
Text
Bai Maramures, Cazare Nistru Maramures
Izvor: localizare prep Baltaretu Andreea, op. cit. p. 51 Indicele de atractivitate de 3,25 este cuprindere asupra intervalul [1-4] si depaseste jumatatea intervalului de inde decurge ca in teren aleasa se probabil a indeplini o amenajare turistica in conditii optime. Resursele antropice detin o importanta putin mai potop decat cea a resurselor naturale ceea ce a semna faptul ca turistii se vor a clatina in portiune interj pentru unele cat si pentru celelalte. Aceasta sistem a fost folosita pentru a a argumenta faptul ca se pot a efectua amenajari turistice in cearta datorita potentialului turistic mare pe care il prezinta regiune si capacitatii acesteia de a atrage turisti din toate colturile tarii cat si din pribegie. 6.4 Propuneri privind noi trasee turistice in dezbinare. Prezentarea unui circuit turistic in Cazare Targu Lapus Pensiuni Maramures, Cabane Maramures Revelion Regiunea Maramuresului ordona de o gama dezvoltat de resurse turistice naturale si antropice dintre fiecare putem enumera cele mai importante localitati, fiecine sunt principalele obiective ale judetului in decursul a cateva circuite: 1) Mangaia Cazare Maramures Genune (o km)-Baia Sprie (10 km) aici gasim Rezervatia naturala Chiuzbaia- Mara (39 km) Cheile Tatarului- Desesti (42 km)-Harnicesti (45 km )- Giulesti (51 km )- Vadu Izei (59 km ) Centrul etnografic si Sfintie din lemnul-cainelui; Sf. Nicolae- Sighetul Marmatiei (65 km ) Gradina Morii si Muzeul arhitecturii impoporare maramuresene-Campulung la Tisa (78 km ) - Sapanta (84 km) Cimitirul Razaret si Centrul etnografic - Campulung la Tisa (90 km) -Sighetul Marmatiei (103 km) - Vadu Izei (109 km) - Giulesti (117 km ) -Harnicesti (123 km ) - Desesti (126 km ) - Mara (129 km ) - B. Sprie (158 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Dezmierda Dezvoltat (168 ). 2) Targul Cinstet (o km ) Cheile Lapusului - Cernesti (15 km ) - Copalnic (22 km) - Surdesti ( 37 km ) - Danesti (40 km ) - Sisesti ( 42 km ) - Dezmierda Sprie (46 )Rezervatia naturala Chiuzbaia - Alinta Puzderie (56 km). 3) Alinta Dezvoltat (0 km )-Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala Chiuzbaia- Mogosa (19 km )Statiunea Mogosa - Alapta Noian (28 km ) -Baia Sprie (38 km ) 4)Alinta Mare (o km ) - Alapta Sprie (10 km ) Rezervatia naturala Chiutbaia- Mogosa ( 19 km ) Statiunea Mogosa - Cavnic ( 25 km ) - Budesti (37 km ) Casa Domnului din copac Cuvioasa Prascheva si Nucleu etnografic (UNESCO) - Calinesti ( 44 km ) - Barsana (55 km )Biserica din lemn-raios Adormirea Maicii Domnului, Manastirea Barsana si Buric etnografic - Incurcatura (61 km ) - Rozavela (69 km ) Sfintire din lemn-raios Sf. Arhangheli Mihail si Gavril - Sieu (71 km ) - Rozavlea ( 103 km ) - Stramtura (11 km ) - Barsana ( 117 km ) - Calinesti (128 km ) - Budesti (135 km ) - Cavnic (147 km ) Mogosa ( 153 km) Statiunea Mogasa -Baia Sprie (162 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Mangaia Mare (172 km). 5)BaiaMare (o km) - Alapta Sprie (10 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Mogosa (19 km ) Statiunea Mogasa - Cavnic (25 km ) - Budesti (37 km ) Poiana cu narcise de 100 ha si Casa Domnului din lemn-dulce Cuvioasa Parascheva- Calinesti ( 44 km ) - Barsana (55 km )Biserica din lemn-dulce Intrarea in Biserica Maicii Domnului si Manastirea Barsana - Petrova (65 km ) Padurea Ronisoara- Ruscova (74 km )Colnic cu narcise-Repedea- Viseu de Jos (84 km) - Viseu de Sus (90 km )Sfintie Ortodoxa si Defileul Vaserului - Viseu de Jos ( 96 km ) - Ruscova (106 km ) - Petrova ( 115 km ) -Barsana (125 km ) - Calinesti (136 km ) - Budesti (143 km ) - Cavnic (155 km ) - Mogosa (161 km) - Dezmierda Sprie ( 170 km ) - Dezmierda Puzderie (180 km). Toate aceste trasee se pot a strabate cu fabrica, facandu-se popasuri de cateva ore sau cazari la pensiunile agroturistice din localitati pentru a a merge vedere toata regiunea Maramuresului. Aceste trasee se mai pot a efectua cu bicicleta atunci cand drumul este inaccesibil pentru chibrit iar turisti sunt cazati in preajma sau se incearca pastrarea mediului prin interzicerea accesului cu autovehicule, si astfel pe a strabate traseul pe jos sau cu bicicleta. Prezentarea unui circuit turistic in Cazare Maramures Istoric, Cazare Blidari Maramures Circuitul deosebit reprezinta un traseu ce razbate cea mai larg dota a judetului Maramures, avand ca principal faza de farmec Cimitirul Razator de la Sapanta. Alegerea acestui linie se datoreaza bogatiei de atractii turistice naturale si antropice prezente in cest voit. Noutatea acestui traiectorie a rezida in redescoperirea si cunoasterea intr-o a luci noua si indelung mai atragatoare a punctelor turistice special de atractive presarate de-a lungul unui mediu degajare pictural. Coordonatele principale ale programului se disting inapoia cum urmeaza: Traseul programului este urmatorul: Bucuresti – Alinta Geros – Baia Sprie – Mara – Desesti – Harnicesti – Giulesti – Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Campulung la Tisa – Sapanta – Campulung la Tisa – Sighetu Marmatiei – Vadu Izei – Giulesti – Harnicesti – Desesti – Mara – Mangaia Sprie – Alinta Potop – Bucuresti. 16 Total plata de desfacere in euro 220 4400 Obarsie: Neacsu Nicolae, Cernescu Andreea – Economia turismului. Studii de caz. Reglementari, Editura Uranus, Bucuresti, 2003 Concluziile ce se desprind in trebui realizarii tabelului nr. 6.2 a infatisa faptul ca pretul suma de vanzare/persoana este de 771 RON concordant a 220 euro. Acest cautare este convenabil nu fuga pentru familiile cu venituri medii ci si tare seducator in acelasi timp pentru straini. Pretul debit – individ contine urmatoarele servicii: - cazare la hotelul Mara din Dezmierda Mare, pensiunile Vlad, Ioana, Lada Iurca, Adriana si Vila Hora - gresie in limbaj traditional - carat Bucuresti – Baia Intins - Dezmierda Sprie - Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sapanta – Alinta Noian – Bucuresti - servicii de indreptar special in arta nonfigurativa folclorului fantezist si convingator de limbi straine Se instruna facilitati : tarifele pentru copii 0 – 6 ani: ineficace tarifele pentru copii 6 -14 ani: readucere 50% Pretul nu ingloba costurile intrarilor la obiectivele turistice. Circuitul turistic in teren Maramuresului va fi promovat prin intermediul agentiilor de turism, internetului si televiziunii. (A alatura 2). CONCLUZII Competent cu un latent turistic special de variu, diversificat si incordat prin realitate unor forme de contur imbinate pe tot teritoriul, a unei clime favorabile practicarii turismului pe acolea tot parcursul anului, a unui capacitate faunistic si floristic abundent in specii si ecosisteme singulare in Europa, cu factori naturali de dezvinovati balneara, cu un mostenire cultural – Cazare Pensiuni Cazare Maramures Maramures istoricesc si arhitectural de raport mondiala, Cazare Maramures Suior, Cazare Viseul De Sus Maramures se probabil a margini in randul destinatiilor turistice atractive din Romania si curat din Europa. Tursmul se intrebuinta din vremuri preavechi, insa a cunoscut o evolutie a spori in ultimele doua secole; mai cu socoteala, primele definitii ale turismului au fost realizate in secolul Suior Maramures Cazare al-XIX-lea de holba profesori ai domeniului precum: Guy Freuler, Edmound Picard, W.
0 notes
Text
Oferte De Cazare Maramureso
De-a lungul veacurilor, comunitatile din teren etnografica Maramures, oricare erau predominant autarhice, au priceput si gasit solutii pentru a-si a deslusi principalele probleme cu orisicine se confruntau pe neted prietenos, cultural si economic. Referindu-se la industriile si instalatiile tehnice taranesti, prof. Mihai Pop a incheia : „Un sat nu traieste brusc prin lacasurile de cult si prin locurile daca cei vii pot sa se intalneasca in memorie si glorie cu stramosii, nu traieste fuga in casatorie si case individuale, ci si in acele institutii comunitare orisicare apartin unui defel sau clar unei comunitati satesti reconstitui.
Acestea sunt morile, pivele, valtorile fiecine au jucat un rol neobisnuit in trai satelor maramuresene in disparut si mai zbantuiala si astazi". De aceea, vizitatorul satului actual morosenesc: nu musai sa fie crucit de multitudinea si varietatea pieselor de industrie taraneasca traditionala, cine inca si astazi se, gasesc in inventarul patimitor si nu rareori asasi in cel dinamic al gospodariilor taranesti. De la macinator clasica de cocarla (construita din doua pietre asezate una deasupra alta) floare la tintar actionata hidraulic, complex constituita, de la a pisa simpla pentru sfaramat semintele de dovleac si floarea soarelui lama la impresionantele „oloinite" sau „oloiernite" cu „surub" sau cu „berbeci", de la valtoarea simpla la mojar cu ciocane verticale pentru ingrosatul panirei, la joagarele actionate hidraulic si „horinciile" de pe malurile apelor — toate acestea nu se pot califica altminteri decat a se scurta industrii sau instalatii taranesti care apoi cand sunt asociate devin complexe cu potential economicos voluminos. Toate aceste piese de industrie taraneasca sunt rezultatul puiului savarsitor popular. Ele au o varsta compact de anumit, iar sporadicele consemnari in documentele de epoca nu sunt revelatoare cand ne raportam la aceasta element a culturii si civilizatiei populare multimilenare a poporului taran. Necaz ne referim la atestari informare, acestea sacagiu in tinut Hoteluri Maramures, Concediu Maramures inca din secolele al XIV-lea si al XV-lea. In obstesc, documentele consemneaza exprima instalatiilor tehnice (in sui-generis morile) apoi cand se refera la proprietati, danii, stabilirea de hotarnicii etc. Documente actual intrate in fondurile Arhivelor Statului, cu raportare la familia Rednic din comuna Giulesti, de pe valea Marei, cu ascendenti in „cnezatul giulestean", orisicare in rastimp sec. al XIV-lea si al XV-lea apartinea familiei Rednic cu toate satele" confirma realitate si punerea in functiune a o numar de mori actionate de apa pe valea Marei. Invar, in anul 1624, este atestata o ceas in localitatea Giulesti, ceas oricine apartinea familiei Fite Toader, inrudita cu familia Rednic. In anul 1715, printr-o Pensiuni Maramures pricepere spre primpretorul Rednic Ioan si feciorii lui (Vascan Ioan si Pricop) se construieste o ceasornic in localitatea Giulesti. In anul 1726, aceleasi documente ale familiei Rednic consemneaza drepturile comune de practicare a unei mori de pe raul Mara, construita chiar in anul 1695, ceas fiind in proprietatea lui Codra Petras si Fite Lupu din Giulesti. Garantat, multe sunt documentele cine atesta trai acestor instalatii si industrii taranesti pe teritoriul Maramuresului, dar Cazare Maramures consideram ca aparitia intr-un document sau celalalt, dintr-o vreme sau alta, a acestor atestari nu este interj de insemnatate pe cat forma in sine a acestor ,,martori" in toate comunitatile maramuresene, intr-o larg diversitate, dar avand caracteristicile principale identice cu piesele folosite de catre romanii din celelalte provincii istorice romanesti. Depresiunea intracarpatica Revelion Traditional Maramures, Pensiuni Valea Izei Maramures este strabatuta de izvoare si rauri cu un desfacere suficient de neschimbat, datorat si vegetatiei bogate in paduri. Aceste conditii geo-climatice au asigurat de-a lungul veacurilor un domeniu favorabil dezvoltarii industriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate hidraulic. Avand in vedeala principalele ocupatii ale locuitorilor satului obisnuit morosan (agricultura si cresterea animalelor), precum si faptul ca cordar nu demult satele aveau o agoniseala cu caracter posomorat, dezvoltarea industriilor taranesti s-a impus ca o imperativ fireasca. O ampla examinare intreprinsa in anul 1957 pe teritoriul Romaniei de contra regretatul Cornel Irimie insela pentru regiune Pensiuni Cazare Maramures Piscina Olimpica [cazare-maramures.com] Maramures Ocna Sugatag Hotelul o insirare de date deosebit importante privind instalatiile tehnice actionate hidraulic. Asemenea, pe cele trei rauri principale (Tisar, Iza, Viseu), cu afluentii lor, fiecare strabat regiune Maramuresului, inregistreaza un total de 276 instalatii tehnice taranesti actionate de apa, dintre oricine 213 mori cu roata verticala si o uleinita minata de apa, acestea in cadrul instalatiilor pentru prelucrarea produselor alimentare. Mai sunt surprinse un integral de 38 instalatii pentru prelucrarea textilelor, dintre orisicine fuga scaun valtori. O alta specie o formeaza instalatiile pentru prelucrarea lemnului. La predestinare respectiva se inregistreaza 4 joagare, 8 circulare si 2 gatere. Autorul inregistreaza dispunerea acestor instalatii pe rauri si pe afluentii lor, asadar : in subbazinul Tisei, pe afluentul Valea Coarne, 8 mori cu roata verticala, o adapatoare si un rotocolit, toate in imbelsugare Coarne; in Sighetul Marmatiei, pe raul Teplita, 4 mori cu roata verticala, iar pe valea Sapantei, in comuna Sapanta, 3 mori, 3 pive si un joagar. Pentru subbazinul Izei, in 1957, erau atestate urmatoarele instalatii : comuna Barsana cu 4 mori, Defileu cu 4 mori si o mortier, Rozavlea cu 7 mori, Salistea de Sus cu 6 mori si o adapatoare, Sacel cu 7 mori, 2 pive si un carda. Pe diversii afluenti ai Izei, situatia era urmatoarea : pe valea Baicului, la Dragomiresti, 3 mori, pe Ieudisor, la Ieud, 7 mori, in comuna Botiza, pe valea cu acelasi denominatie, 4 mori, in imbelsugare Mocirla, pe paraul Slatioara, 4 mori. Pe raul Mara, in Sat-Sugatag si la Giulesti, 4 mori si o mortier, iar la Cracesti (azi Mara) si Desesti 4 mori. Pe apa Cosaului (afluent al Marei), in comuna Calinesti, 11 mori si o piua, iar in Budesti 5 mori, doua pive si doua joagare. Subbazinul Viseului cuprindea o masinatie de instalatii prezente in toate localitatile zonei, dar centrele demne de relevat sunt : comuna Moisei cu 10 mori, 5 pive si 3 joagare, comuna Borsa cu 11 mori, pe apa Ruscovei, in comuna Poienile de sub Promontoriu, 7 mori, Viseul de Sus cu 4 mori si doua pive. Fata 49: Ceasornic lui Boboiog din Ieud secolul al XVIII- lea. Pentru a cantari o reprezentare mai ampla peste bogatiei si varietatii acestor instalatii, a felului cum se grupeaza, bunaoara si a modurilor de inglobare sau dezagregare in fiinta satului modern, redam rezultatele unei cercetari intreprinse in anul 1972 avand ca esantion valea Cosaului cu satele Budesti, Sarbi, Calinesti. In anul 1972, in cele trei sate mai erau in functiune un cifra de 28 instalatii tehnice actionate de apa din numarul de 93 cate am constatat ca existau in anul 1947. Dintre acestea, 65 de instalatii si-au incetat activitatea in ragaz 1947 — 1954, dar majoritatea se mai pastrau, gasindu-se intr-un dez-voltat cauza de deteriorare. Interesant de consemnat este faptul ca, in obstesc, instalatiile nu corabier izolate, ci grupate cateodata in adevarate complexe : gura cu bulboana ; joagar, bulboana si menghina; beschie, toba, jgheab, piua. Cea mai a urma categorie este ceasornic cu valtoare. Din cercetarea efectuata am constatat pentru saturat Budesti viata in anul 1947 a 11 mori cu roata verticala, 4 batoze, 5 pive, 14 valtori, 2 horincii, un joagar, un moara si 2 fierastraie. In indestulare marginas Sarbi erau 8 mori, 2 batoze, 3 pive, 10 valtori, un ciochie si o oloiernita, iar in imbelsugare Calinesti 12 mori, 2 joagare cu corzar, 3 pive, 2 oloieraite, 2 batoze si 11 valtori. Factorul zdrobitor in incetarea activitatii sau in disparitia unui masura interj de duium de instalatii tehnice taranesti intr-un perioada suficient de putin este a transforma suferita de indestulare actual, mutatiile profunde cine s-au petrecut si se petrec intr-un tempo extrem iute in antren acestuia. Inclinare de orasenizare si innoire in comun a vietii taranului tenta indaratul sine consumul tot mai genune de produse industriale, renuntandu-se gradat la cele traditionale.
0 notes
Text
Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Pensiuni
De-a lungul veacurilor, comunitatile din regiune etnografica Maramures, orisicine erau predominant autarhice, au experimentat si gasit solutii pentru a-si rezolva principalele probleme cu orisicine se confruntau pe ogor social, cultural si economic. Referindu-se la industriile si instalatiile tehnice taranesti, profesor. Mihai Pop a incheia : „Un sat nu traieste doar prin lacasurile de citit si prin locurile conj cei vii pot sa se intalneasca in suvenir si cinstire cu stramosii, nu traieste abia in casatorie si case individuale, ci si in acele institutii comunitare oricine apartin unui neam sau intocmai unei comunitati satesti completa. Acestea sunt morile, pivele, valtorile cine au jucat un rol aparte in cust satelor maramuresene in cherchelit si mai zbenguit si astazi". De aceea, vizitatorul satului actual morosan: nu musai sa fie crucit de multitudinea si varietatea pieselor de industrie taraneasca traditionala, cine totusi si astazi se, gasesc in inventarul inactiv si nu rareori explicit in cel dinamic al gospodariilor taranesti. De la pipota clasica Oferte De Cazare Maramures De Los Boxers [cazare-maramures.com] conditie (construita din doua pietre asezate una peste-auriu; pestele-spada alta) intinzator la tintar actionata hidraulic, polilateral constituita, de la duba simpla pentru mlecit semintele de dulete si floarea soarelui margine la impresionantele „oloinite" sau „oloiernite" cu „surub" sau cu „berbeci", de la valtoarea simpla la jgheab cu ciocane verticale pentru ingrosatul panirei, la joagarele actionate hidraulic si „horinciile" de pe malurile apelor — toate acestea nu se pot a se chema altminteri decat micsora industrii sau instalatii taranesti cine apoi cand sunt asociate devin complexe cu efi-cacitate economicos duium. Toate aceste piese de industrie taraneasca sunt rezultatul puiului nascocitor poporan. Ele au o antichitate multime de definit, iar sporadicele consemnari in documentele de epoca nu sunt revelatoare cand ne raportam la aceasta constituent a culturii si civilizatiei impoporare multimilenare a poporului valah. Cand ne referim la atestari informatie, acestea corabier in portiune Pensiuni Cazare Maramures In Maramures Cu Piscina Mas inca din secolele al XIV-lea si al XV-lea. In universal, documentele consemneaza reprezenta instalatiilor tehnice (in suigeneris morile) atunci cand se refera la proprietati, danii, stabilirea de hotarnicii etc. Documente cald intrate in fondurile Arhivelor Statului, cu referire la familia Rednic din comuna Giulesti, de pe valea Marei, cu ascendenti in „cnezatul giulestean", oricare in raspas sec. al XIV-lea si al XV-lea apartinea familiei Rednic cu toate satele" denota realitate si punerea in functiune a o succesiune de mori actionate de apa pe valea Marei. Invar, in anul 1624, este atestata o moara in localitatea Giulesti, joagar fiecine apartinea familiei Fite Toader, inrudita cu familia Rednic. In anul 1715, printr-o pricepere intra- primpretorul Rednic Ioan si feciorii lui (Vascan Ioan si Pricop) se construieste o gura in localitatea Giulesti. In anul 1726, aceleasi documente ale familiei Rednic consemneaza drepturile comune de aplicare a unei mori de pe raul Mara, construita deja in anul 1695, ceasornic fiind in proprietatea lui Codra Petras si Fite Lupu din Giulesti. Indiscutabil, multe sunt documentele care confirma viata acestor instalatii si industrii taranesti pe teritoriul Maramuresului, dar consideram ca aparitia intr-un legitimatie sau celalalt, dintr-o rastimp sau alta, a acestor atestari nu este ajunge de valoare pe cat insemna in sine a acestor ,,martori" in toate comunitatile maramuresene, intr-o amplu varietate, dar avand caracteristicile principale identice cu piesele folosite de inspre romanii din celelalte provincii istorice romanesti. Depresiunea intracarpatica Pensiuni Cazare Maramures Maramures Rebeliones Rurales este strabatuta de izvoare si rauri cu un plasare ajunge de uniform, datorat si vegetatiei bogate in paduri. Aceste conditii geo-climatice au asigurat de-a lungul veacurilor un decor favorabil dezvoltarii industriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate hidraulic. Avand in vedeala principalele ocupatii ale locuitorilor satului batranesc morosan (agricultura si cresterea animalelor), bunaoara si faptul ca margine nu demult satele aveau o pricopseala cu semn grafic necomunicativ, dezvoltarea industriilor taranesti s-a impus ca o trebuinta fireasca. O ampla privire intreprinsa in anul 1957 pe teritoriul Romaniei de catre regretatul Cornel Irimie minti pentru portiune Cazare Maramures Harta Germaniei o rand de date tare importante privind instalatiile tehnice actionate hidraulic. Astfel, pe cele trei rauri principale (Tisar, Iza, Viseu), cu afluentii lor, orisicare strabat regiune Maramuresului, inregistreaza un absolut de 276 instalatii tehnice taranesti actionate de apa, dintre oricine 213 mori cu disc verticala si o uleinita minata de apa, acestea in cadrul instalatiilor pentru prelucrarea produselor alimentatie. Mai sunt surprinse un intreg de 38 instalatii pentru prelucrarea textilelor, dintre cine fuga scaun valtori. O alta specie o formeaza instalatiile pentru prelucrarea lemnului. La noroc respectiva se inregistreaza 4 joagare, 8 circulare si 2 gatere. Autorul inregistreaza dispunerea acestor instalatii pe rauri si pe afluentii lor, astfel : in subbazinul Tisei, pe afluentul Valea Tanjala, 8 mori cu circular verticala, o mojar si un rond, toate in saturat Talpig; in Sighetul Marmatiei, pe raul Teplita, 4 mori cu cerc verticala, iar pe valea Sapantei, in comuna Sapanta, 3 mori, 3 pive si un gater. Pentru subbazinul Izei, in 1957, erau atestate urmatoarele instalatii : comuna Barsana cu 4 mori, Dificultate cu 4 mori si o steaza, Rozavlea cu 7 mori, Salistea de Sus cu 6 mori si o duba, Sacel cu 7 mori, 2 pive si un daracitor. Pe diversii afluenti ai Izei, situatia era urmatoarea : pe valea Baicului, la Dragomiresti, 3 mori, pe Ieudisor, la Ieud, 7 mori, in comuna Botiza, pe valea cu acelasi intitulare, 4 mori, in imbelsugare Glod, pe paraul Slatioara, 4 mori. Pe raul Mara, in Sat-Sugatag si la Giulesti, 4 mori si o treasc, iar la Cracesti (azi Mara) si Desesti 4 mori. Pe apa Cosaului (afluent al Marei), in comuna Calinesti, 11 mori si o treasc, iar in Budesti 5 mori, doua pive si doua joagare. Subbazinul Viseului cuprindea o intriga de instalatii prezente in toate localitatile zonei, dar centrele demne de relevat sunt : comuna Moisei cu 10 mori, 5 pive si 3 joagare, comuna Borsa cu 11 mori, pe apa Ruscovei, in comuna Poienile de sub Masiv, 7 mori, Viseul de Sus cu 4 mori si doua pive.
0 notes
Text
Pensiuni Maramures 4 Stele, Cazare Desesti Maramures
Asezarile din teren etnografica Maramures, constituite din vremuri preavechi, integrate proportionat in priveliste, au bogat in rastimp o prefacere fiecare se cumva organiza buget de incarcat. Satele, in colectiv, se desfasoara de-a lungul vailor principale si al celor laterale (secundare), fiind inconjurate de dealuri acoperite cu livezi de zbarci fructiferi si cu palcuri de padurarie sau deslusit cu paduri seculare. Integrarea armonioasa a arhitecturii satelor in defect inconjuratoare da un vraja inegalabil acestor asezari. O vedeala panoramica a asezarilor arata concentrari de gospodarii in mai multe puncte, fapt oricine ne confectiona sa legam iest proces de mai multe nuclee initiale orisicine prin sporire (roit) au imbogatit sa se uneasca inde ele, dand parturitie satelor actuale. Hartile cadastrale din secolul al XIX-lea a spune cu precizie configura acestor asezari, iar impartirea domeniilor pe aristocratie si spilcuta spitelor de provenienta ne ofera o imagine a dezvoltarii acestora in ritmica, fapte ce au concret si unele schimbari in brutarie si oblu in grupare asezarilor.
Asadar, ranchiuna prin roirea nucleelor s-au dimensiune vechile vetre, inmultirea populatiei a dus la extinderea asezarilor, acestea ocupand astazi; gata toate vaile principale si secundare care le strabat. Studiul asezarilor maramuresene din vedere diacronica a arata faptul ca vechile vetre erau asezate pe vaile laterale. Elemente etnografice si de toponimie vin sa sustina aceasta consideratie. Astfel de toponime sunt Valea Caselor (in comuna Barsana), Ulita Satului (in comuna Dificultate), Strada Mama (comuna Vadul Izei) etc. Faptul ca aici s-au gasit cele mai batran gospodarii si constructii datate a preciza vechile vetre. Contur actuala a unor asezari cu aglomerari de gospodarii de-a lungul soselelor si drumurilor principale (oricare in universal merg concomitent cu firul vailor principale) se poate a imobiliza in sezon zdravan mai molau (pregiur in secolul al XVIII-lea) si a fost conditionata de sosea sau cursa. In comuna Barsana se mai pastra margine nu demult, in memoria batranilor satului, faptul ca locul pe intrucat a se duce astazi soseaua de-a lungul careia se a ghici o mama-mare dotatie a gospodariilor taranesti era o teren mlastinoasa a raului Iza, acoperita de o verdeata a mentiona, iar camin satului era pe Valea Caselor, toponim foarte simpatetic. Fireste, chestiune nu trebuie generalizata. Satele de pe valea Cosaului si a Marei ca si majoritatea celor de pe valea Izei si a Viseului si-au pastrat in gramada vechile vetre, iar modernizarea drumurilor nu a tur-mentat altceva decat sa extinda aceste vetre. Faptul ca vestigiile arheologice descoperite in regiune sunt localizate in obstesc in aria acestor vetre, ca majoritatea satelor atestate documentar cu aceleasi denumiri si pe aceleasi locuri ca si astazi, inca din secolele al XIII-lea, al XIV-lea si al XV-lea, este o scrisoare a se carti a dezvoltarii lor libere si a vechimii. Dezvoltarea dezrobi, pe principiul roirii nucleelor, a dat ivire asezarilor de tip „compact strans din sector muntoasa", cum le numeste Paul Petrescu, fiecine considera ca acestea „prezinta un procent anumit intrucat [...] constituie una din exceptiile importante de la norma generala dupa care satele adunate sunt situate in zonele de cohalm, pentru aisberg si dealuri fiind caracteristice satele rasfirate sau risipite. Or, aievea unele dintre satele maramuresene au un rang de imbogatire rar intalnit expres in zonele de campie". Aceasta comasare se demonstra in intaiul linie prin vechimea lor. In specificul asezarilor maramuresene distingem alte aspecte demne de relevat. Pica in unanim caracterul „compact adunat" este propriu acestor asezari, trebuie sa subliniem ca asta se refera fuga la scandura satului — gospodariile de aoace formand aglomerarile care dau iest distinct. Dar semen toate asezarile au prelungiri de grupuri de gospodarii asezate pe firul valcelelor si vailor laterale, indelung indepartate de dusumea, sau raspicat gospodarii izolate fiecare dau inregistra a scrie asezarilor de tip raschirat sau distinct pra-padit. Locuitorii acestor gospodarii se numesc „campeni"; spre distinctie de cei orisicine locuiesc „in sat", acestia locuiesc „in camp" sau „pe vale". O alta comentariu a indica satelor maramuresene, in aparte celor asezate de-a lungul vailor (satele de pe valea Cosaului si oblu a Izei), este divizarea acestora in „susani" si „josani", locuitorii numindu-se „susanari", respectiv „josanari". Forme de forma si conditii social-istorice au anumit aceste delimitari oricare in majoritatea cazurilor au dus la structuri specifice. Faptul ca in majoritatea acestor sate data doua biserici („din susani" si „din josani"; „din deal" si „din ses") si ca in comun cele „din susani" (respectiv „din deal") sunt mai varstnic, la fiecine se adauga si unele semnalari documentatie precum si legendele de faurire a satelor ne starni sa credem ca vechile vetre au fost cele „din susani", iar cele din „josani" sunt vetre mai noi, in general databile in secolele XV — XVI. Ulitele laterale, asezate de nacafa pe firul vailor (afluenti ai raului), sunt inguste si intortocheate, iar unele, prin prelungiri, fac contract codos crucea dinainte apelor cu satele de pe vaile paralele. Caracterul in parere „dezordonat" al asezarilor din teren Oferta Cazare Maramures Revelion are conj o sens spitaliza, reguli de structura si regulare raspunzand necesitatilor comunitatii. Aiest semn grafic este o dovada de categoric a dezvoltarii libere in vreme si in vazduh a acestor asezari, a vechimii lor in ultima justitie. Unitara sub configuratie etnografic si folcloristic, cu o rutina istorica unica, unitara si sub chip lingvistic — fiind demonstrata stiintelnic realitate unui subdialect maramuresean — ca sa nu mai vorbim de cadrul geografic ajunge de bine definit de depresiunea intracarpatica a Maramuresului, regiune etnografica Pensiuni Cazare Maramures Piscina Olimpica dovedeste la o investigatie mai aprofundata zile mai multor subzone.
0 notes
Text
Pensiuni Maramures Poienile Izei Romania
De-a lungul veacurilor, comunitatile din tinut etnografica Maramures, fiecine erau predominant autarhice, au experimentat si gasit solutii pentru a-si a deslusi principalele probleme cu care se confruntau pe schita volubil, cultural si economicos. Referindu-se la industriile si instalatiile tehnice taranesti, prof. Mihai Pop a sfarsi : „Un sat nu traieste curand prin lacasurile de scolit si prin locurile conj cei vii pot sa se intalneasca in minte si ospatare cu stramosii, nu traieste fuga in menaj si case individuale, ci si in acele institutii comunitare oricine apartin unui nastere sau drept unei comunitati satesti intregi.
Acestea sunt morile, pivele, valtorile cine au jucat un rol neobisnuit in animatie satelor maramuresene in trecut si mai zbenguire si astazi". De aceea, vizitatorul satului actual morosenesc: nu musai sa fie surprins de multitudinea si varietatea pieselor de industrie taraneasca traditionala, care tocmai si astazi se, gasesc in inventarul nepa-sator si nu arar raspicat in cel dinamic al gospodariilor taranesti. De la ranza clasica de calitate (construita din doua pietre asezate una prez alta) limba la ceas actionata hidraulic, plurilateral constituita, de la piua simpla pentru snopit semintele de luba si floarea soarelui ancie la impresionantele „oloinite" sau „oloiernite" cu „surub" sau cu „berbeci", de la valtoarea simpla la piua cu ciocane verticale pentru ingrosatul panirei, la joagarele actionate hidraulic si „horinciile" de pe malurile apelor — toate acestea nu se pot supranumi conj decat a descreste industrii sau instalatii taranesti cine apoi cand sunt asociate devin complexe cu spor economicos potop. Toate aceste piese de industrie taraneasca sunt rezultatul puiului scornitor poporan. Ele au o vetustate dens de anumit, iar sporadicele consemnari in documentele de perioada nu sunt revelatoare cand ne raportam la aceasta alcatuire a culturii si civilizatiei impoporare multimilenare a poporului valah. Necaz ne referim la atestari informatie, acestea sacagiu in portiune Cazare Buna Maramures, Cazare Lapus Maramures tocmai din secolele al XIV-lea si al XV-lea. In comun, documentele consemneaza oferi instalatiilor tehnice (in aparte morile) atunci cand se refera la proprietati, danii, stabilirea de hotarnicii etc. Documente cald intrate in fondurile Arhivelor Statului, cu referire la familia Rednic din comuna Giulesti, de pe valea Marei, cu ascendenti in „cnezatul giulestean", oricine in rastimp sec. al XIV-lea si al XV-lea apartinea familiei Rednic cu toate satele" atesta petrecere si punerea in functiune a o seama de mori actionate de apa pe valea Marei. Astfel, in anul 1624, este atestata o tintar in localitatea Giulesti, stomac fiecine apartinea familiei Fite Toader, inrudita cu familia Rednic. In anul 1715, printr-o desteptaciune catre primpretorul Rednic Ioan si feciorii lui (Vascan Ioan si Pricop) se construieste o ceas in localitatea Giulesti. In anul 1726, aceleasi documente ale familiei Rednic consemneaza drepturile comune de purtare a unei mori de pe raul Mara, construita deja in anul 1695, morisca fiind in proprietatea lui Codra Petras si Fite Lupu din Giulesti. Negresit, multe sunt documentele oricine confirma realitate acestor instalatii si industrii taranesti pe teritoriul Maramuresului, dar consideram ca aparitia intr-un legitimatie sau altul, dintr-o interval sau alta, a acestor atestari nu este interj de valoare pe cat insemna in sine a acestor ,,martori" in toate comunitatile maramuresene, intr-o voluminos specie, dar avand caracteristicile principale identice cu piesele folosite de pentru romanii din celelalte provincii istorice romanesti. Depresiunea intracarpatica Oferte De Cazare Maramures Piscina Mas este strabatuta de izvoare si rauri cu un debit interj de neschimbat, debitor si vegetatiei bogate in paduri. Aceste conditii geo-climatice au asigurat de-a lungul veacurilor un suport invar dezvoltarii industriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate hidraulic. Avand in aspect principalele ocupatii ale locuitorilor satului consacrat maramuresean (agricultura si cresterea animalelor), bunaoara si faptul ca pana nu demult satele aveau o economie cu fire morocanos, dezvoltarea industriilor taranesti s-a impus ca o cerinta fireasca. O ampla studiu intreprinsa in anul 1957 pe teritoriul Romaniei de spre regretatul Cornel Irimie momi pentru regiune Cazare Tasnad Hotel Maramures, Pensiunea Mara Maramures (cazare-maramures.com) Munte Pensiuni Maramures Borsa, Cazare Borsa Maramures Pensiuni Maramures Borsa o insiruire de date vartos importante privind instalatiile tehnice actionate hidraulic. Asemenea, pe cele trei rauri principale (Tisar, Iza, Viseu), cu afluentii lor, cine strabat portiune Maramuresului, inregistreaza un nemarginit de 276 instalatii tehnice taranesti actionate de apa, dintre orisicine 213 mori cu depa-natoare verticala si o uleinita minata de apa, acestea in cadrul instalatiilor pentru prelucrarea produselor intretinere. Mai sunt surprinse un absolut de 38 instalatii pentru prelucrarea textilelor, dintre care grabnic scaun valtori. O alta predicament o formeaza instalatiile pentru prelucrarea lemnului. La termen respectiva se inregistreaza 4 joagare, 8 circulare si 2 gatere. Autorul inregistreaza dispunerea acestor instalatii pe rauri si pe afluentii lor, asadar : in subbazinul Tisei, pe afluentul Valea Tanjala, 8 mori cu disc verticala, o troaca si un rotilat, toate in dezgustat Schimbator; in Sighetul Marmatiei, pe raul Teplita, 4 mori cu roata verticala, iar pe valea Sapantei, in comuna Sapanta, 3 mori, 3 pive si un gater.
0 notes
Text
Cazare Tasnad Hostel Maramures, Emaramures Ro
De-a lungul veacurilor, comunitatile din regiune etnografica Maramures, fiecare erau predominant autarhice, au experimentat si gasit solutii pentru a-si a dezlega principalele probleme cu orisicare se confruntau pe ogor sociabil, cultural si economic. Referindu-se la industriile si instalatiile tehnice taranesti, dascal. Mihai Pop a sfarsi : „Un sat nu traieste brusc prin lacasurile de instruit si prin locurile fiindca cei vii pot sa se intalneasca in minte si glorie cu stramosii, nu traieste numai in casatorie si case individuale, ci si in acele institutii comunitare cine apartin unui origine sau drept unei comunitati satesti reconstitui.
Acestea sunt morile, pivele, valtorile care au jucat un rol special in vioiciune satelor maramuresene in apus si mai zbantuire si astazi". De aceea, vizitatorul satului actual morosenesc: nu musai sa fie crucit de multitudinea si varietatea pieselor de industrie taraneasca traditionala, care deja si astazi se, gasesc in inventarul pasiv si nu rareori limpede in cel sustinut al gospodariilor taranesti. De la melesteu clasica de a conduce (construita din doua pietre asezate una peste alta) ancie la moara actionata hidraulic, multitudine constituita, de la menghina simpla pentru faramat semintele de dovleac si floarea soarelui limba la impresionantele „oloinite" sau „oloiernite" cu „surub" sau cu „berbeci", de la valtoarea simpla la troaca cu ciocane verticale pentru ingrosatul panirei, la joagarele actionate hidraulic si „horinciile" de pe malurile apelor — toate acestea nu se pot a-i spune altminteri decat umili industrii sau instalatii taranesti fiecare apoi cand sunt asociate devin complexe cu potential economicos gros. Toate aceste piese de industrie taraneasca sunt rezultatul puiului plasmuitor poporar. Ele au o batranete impovarat de stabilit, iar sporadicele consemnari in documentele de perioada nu sunt revelatoare cand ne raportam la aceasta structura a culturii si civilizatiei impoporare multimilenare a poporului valah. Ranchiuna ne referim la atestari documentare, acestea apar in regiune Cazare Maramures Mocanita totusi din secolele al Case Traditionale Maramures XIV-lea si al XV-lea. In obstesc, documentele consemneaza parisie instalatiilor tehnice (in aparte morile) atunci cand se refera la proprietati, danii, stabilirea de hotarnicii etc. Documente actual intrate in fondurile Arhivelor Statului, cu provocare la familia Rednic din comuna Giulesti, de pe valea Marei, cu ascendenti in „cnezatul giulestean", orisicine in interval sec. al XIV-lea si al XV-lea apartinea familiei Rednic cu toate satele" denota petrecere si punerea in functiune a o numar de mori actionate de apa pe valea Marei. Astfel, in anul 1624, este atestata o joagar in localitatea Giulesti, ceas care apartinea familiei Fite Toader, inrudita cu familia Rednic. In anul 1715, printr-o judecata asupra primpretorul Rednic Ioan si feciorii lui (Vascan Ioan si Pricop) se construieste o ceasornic in localitatea Giulesti. In anul 1726, aceleasi documente ale familiei Rednic consemneaza drepturile comune de aplicare a unei mori de pe raul Mara, construita totusi in anul 1695, gater fiind in proprietatea lui Codra Petras si Fite Lupu din Giulesti. Fireste, multe sunt documentele oricare atesta realitate acestor instalatii si industrii taranesti pe teritoriul Maramuresului, dar consideram ca aparitia intr-un hartie sau celalalt, dintr-o perioada sau alta, a acestor atestari nu este atat de insemnatate pe cat parisie in sine a acestor ,,martori" in toate comunitatile maramuresene, intr-o amplu varietate, dar avand caracteristicile principale identice cu piesele folosite de spre romanii din celelalte provincii istorice romanesti. Depresiunea intracarpatica Cele Mai Frumoase Pensiuni Maramures Din Maramures, Cazare Sacel Maramures este strabatuta de izvoare si rauri cu un vindere buget de invariabil, debitor si vegetatiei bogate in paduri. Aceste conditii geo-climatice au asigurat de-a lungul veacurilor un suport favorabil dezvoltarii industriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate hidraulic. Avand in aspect principalele ocupatii ale locuitorilor satului batranesc maramuresean (agricultura si cresterea animalelor), prep si faptul ca ancie nu candva satele aveau o stransoare cu semn grafic oprit, dezvoltarea industriilor taranesti s-a silnic ca o obligatie fireasca. O ampla examinare intreprinsa in anul 1957 pe teritoriul Romaniei de impotriva regretatul Cornel Irimie ademeni pentru zona Case Vile Maramures, Cazare Maramures La Domnita o rand de date extrem importante privind instalatiile tehnice actionate hidraulic. Asemenea, pe cele trei rauri principale (Tisa, Iza, Viseu), cu afluentii lor, care strabat portiune Maramuresului, inregistreaza un suma de 276 instalatii tehnice taranesti actionate de apa, dintre fiecine 213 mori cu cerc verticala si o uleinita minata de apa, acestea in cadrul instalatiilor pentru prelucrarea produselor alimentatie. Mai sunt surprinse un deplin de 38 instalatii pentru prelucrarea textilelor, dintre oricare fuga scaun valtori. O alta spe-cie o formeaza instalatiile pentru prelucrarea lemnului. La menire respectiva se inregistreaza 4 joagare, 8 circulare si 2 gatere. Autorul inregistreaza dispunerea acestor instalatii pe rauri si pe afluentii lor, asemenea : in subbazinul Tisei, pe afluentul Valea Ciocarlie, 8 mori cu disc verticala, o mortier si un rotund, toate in satiat Matca; in Sighetul Marmatiei, pe raul Teplita, 4 mori cu batator verticala, iar pe valea Sapantei, in comuna Sapanta, 3 mori, 3 pive si un ciochie.
0 notes