Tumgik
#zâmbet
gentle--man · 1 year
Text
Bună,
mă numesc fericire, dar uneori îmi place să mă transform în risc… ştii tu, atunci când vrei ceva, dar ţi-e frică de eşec, aşa că nu mai încerci deloc… mă numesc fericire şi dacă nu rişti, nu mă ai;
mă numesc destin, dar uneori îmi place să mă schimb în omul acela trist care ar avea nevoie de o vorbă bună şi nu o primesc… mă numesc destin şi dacă nu faci bine, nu primeşti bine;
mă numesc şansă, dar uneori îmi place să mă las căutată, şi nimeni nu mă caută, iar eu nu apar de una singură… mă numesc şansă şi dacă nu mă cauţi, nu mă găseşti;
mă numesc zâmbet, dar uneori îmi place să fiu cerut, nu să fiu din instinct, aşa cum te trezeşti dimineaţa cu un zâmbet larg pe faţă şi totul merge bine toată ziua… mă numesc zâmbet şi trebuie să îmi dai motive să trăiesc;
mă numesc iubire, dar uneori îmi place să mă schimb într-un om rău şi să te provoc, ca să văd dacă mă iubeşti oricum… mă numesc iubire, şi dacă nu înveţi să priveşti dincolo de aparenţe, nu o să mă vezi niciodată.
‐ autor necunoscut
10 notes · View notes
stejarmasiv · 3 months
Text
Un zâmbet pe gard - din Germania
Am gasit întâmplător aceste poze care datează din 2015, dintr-o călătorie în Simonswald, landul Baden-Württemberg – aproape de Freiburg. Mi-a pus atunci un zâmbet pe buze și mi-a rămas acest sentiment și astăzi în sertarul de amintiri plăcute. Cineva, când a făcut un gard la un loc de joacă s-a preocupat să înveselească cele câteva stinghii bătute de vreme. Lemnul e vechi, dar întreg. Nu este…
Tumblr media
View On WordPress
0 notes
hopernicus · 2 months
Text
Concursul nostru destinat copiilor „Zâmbet de copil în zbor de fluturi”, ediția a VIII-a, 2024
Dragi prieteni! Suntem în plină desfășurare a concursului nostru destinat copiilor „Zâmbet de copil în zbor de fluturi”, ediția a VIII-a, 2024, cu termen de trimitere a lucrărilor – 10 05 2024. Rog promovați acest concurs unic de anvergură națională la care au participat în cele șapte ediții anterioare un nr. de 12.685 copii din 40 de județe ale țării și Republica Moldova. Mulțumim tuturor…
View On WordPress
0 notes
strainaprintredemoni · 2 months
Text
Încă mă caut..
În adâncurile mele trăiește o oboseală apăsătoare, ca și cum aș fi cumpărat-o în rate de la suferință, plătind taxe în plus pentru a ascunde un zâmbet obosit și sfâșiat.
În zilele din urmă, fericirea mi-a scăpat din mână ca nisipul ce alunecă printre degete! Indiferent din ce unghi aș privi, fie că e vorba de relație sau de mine însămi, lumina fericirii s-a stins. Aleg să mă refugiez în singurătatea mea, fără să gust emoțiile sau să mă bucur de plăceri. Simt doar un fior uman, un impuls de tristețe și deznădejde. Parcă pandemia a revărsat în sufletul meu vechi răni pe care le credeam vindecate demult. Am cunoscut fericirea, și totuși, e ca și cum s-a evaporat, iar drumul înapoi pare îndepărtat și nesigur. Cât va dura acest vid? Nu știu! Uneori parcă trec luni întregi, alteori ani și ani.
Îmi doresc să strig, să îmi eliberez durerea, să scot la lumină toate frânturile sufletului meu! Să mă simt bine, să mă umplu din nou de încredere, să radieze iubire din fiecare privire. Dar adevărul e că mă sufoc într-un întuneric înspăimântător și durerea mea nu pare să aibă sfârșit, nici astăzi, nici mâine, niciodată sau cel puțin nu acum.În ciuda tuturor acestor furtuni interioare, încă există un răzvrătit foc al dragostei care arde în mine, chiar și în mijlocul acestei pustietăți sufletești.
Jurnalul lui Gi.
14.03.2024 @strainaprintredemoni
18 notes · View notes
am-tastat-aici · 6 months
Text
Te doare când stai întins pe pat noaptea, ochii în lacrimi, și nu știi ce să faci, cui să scrii, pentru că nu vrei să-ți încurci nimănui problemele, pentru că nu-i interesează. pentru că au oameni mai importanți decât tine.
Doare când îți ascunzi toate emoțiile în spatele unui zâmbet; nimeni nici măcar nu se va gândi ce se ascunde în spatele zâmbetului tău.
17 notes · View notes
Text
Te vreau... te vreau cu fiecare fibră din corpul meu. Vreau să mă vrei... Vreau să îți simt răsuflarea pe gâtul meu.
Haide să te duc puțin prin gândurile mele perverse "Imaginează-ți o cameră.. Orice cameră, cu orice mobilier. Imaginează-ți o fereastră imensă, care arată o grădină imensă și frumoasă, plină de culori. Apoi pe mine, goală, în dreptul ferestrei. Tocmai ce m-ai dat de toți pereții cu câteva orgasme bune, acum câteva ore și m-ai lăsat dormind ca un bebe lângă tine. Se aude de pe telefonul meu o piesa indecentă, Back to sleep de la Chris Brown si Usher. Şi mă vezi zâmbind cand zice unul dintre ei "fuck me back to sleep".. Tocmai ce ai făcut asta.
Tumblr media
Te apropii uşor. Eu nu te simt. Sunt încă în lumea mea, în lumea perversităților. Amândurora ne place ce facem, jocul nostru tăcut. Am părul prins, niște zgârieturi pe spate şi urma palmei tale care mi-a înroşit fundul. Zâmbești. Te apropii și mai mult. Eşti tare din nou. Mă vrei din nou. Vrei să mă posezi din nou. Mă iei în brațe, lipindu-te de mine. Răsuflarea mi se taie. "Bună dimineața, soare!" îți zic și zâmbesc mai larg, încercând să mă întorc. Nu mă laşi, vrei să vezi dacă poți să mă iei pe la spate, lipită de geam. "Mneata.. Aş fi vrut să ne bem cafeau, dar acum am poftă de tine din nou! " spui și observi cum mă înfior când îți aud vocea lângă urechea mea. Îmi sufli uşor pe gât. Simți cum mă las pe tine din cauza genunchilor de gelatina. Râzi și mă înfior din nou. Mă săruți în același loc în care ai suflat.
Tumblr media
"Eşti ca un drog nou... De când m-ai sarutat, mi-ai provocat dependență" îți spun. Râzi iar.."Chiar aşa?" mă întrebi, în timp ce mâna ta îmi cuprinde un sân. Ne uitam amândoi în jos la mâna ta mare, cuprizându-mi sanul. Oftez... Respirația îmi devine sacadată când îmi încercuieşști sfârcul. Atât de ușr. Încă îmi aduc aminte de senzație. E ca un fulg usor care mă pune pe jar. Cealaltă mână a coborât între picioare. Un genunchi mi-a îndepărtat picioarele ca să poți avea loc. " Pune-ți mâinile pe geam și îndoaie-te". Vreau să te iau lipită de geam!" îmi spui. "Dar poate trece oricine să ne vada!". "Daca nu voiai sa fii văzută, nu ai fi stat goală în fața geamului".
Mă uit la tine peste umăr și îți trag un zâmbet perves. Măa săruți. Îți răspund. Se încinge treaba. Iți mușc uşor buza aia plină, o ling. Îmi împing fundul în tine. Te simt cât ești de tare și respirația devine iar sacadată, când îmi aduc aminte cât de bine te potrivești în mine, că îți vin ca mănușă. Mă mişc, arătându-ți astfel unde vreau să fii, adică în mine. Degetele tale nu au stat deloc până acum. Ai văzut că sunt super udă... atât de udă încât dacă mai continuăm jocul ăsta, s-ar putea sa îmi curga pe picior lichiorul.
Tumblr media
Un deget îmi găsește intrarea si intră lent. Oftez și îți spun că vreau mai mult. Simt nevoia de mai mult. Simt nevoia de tine în mine, de mine aici, în brațele tale și eu înfiptă în tine. Jocul tău cu degetul vezi că nu mai merge și știi că trebuie să-l înlocuiești repede fiindcă simti nevoia urgentă de pula ta. Mă ghidezi în poziția pe care o vrei neapărat. Aplecată, cu mâinile lipită de geam, cu fundul in aer, păsărică la vedere. Intri uşor, lent în mine. Ştii că mă omori astfel..
Iți place să mă chinui asa cum te torturezi şi tu. Simți nevoia să mă posezi cât mai tare și cât mai repede, dar ți-ai propus să mă faci să te implor să mi-o tragi mai repede, mai tare, mai tu.. Şi nici nu durează mult când mă auzi cum spun că te vreau așa cum mă vrei tu. Mă simți cât de strâmtă sunt.. O mănuşă fină de catifea te strânge atât de tare, parcă te soarbe și te trage cât mai adânc în mine. Simt cât de adânc esti, cât de dureros ești. Mă mișc o dată cu ritmul impus de tine. Sunetele noastre, răsuflările noastre, zgomotele scoase de pielea noastra care face contact umple camera liniştită. Știi că dacă nu termin repede o sa te termini tu înaintea mea. Aşa că ma oprești şi ieşi din mine. Oftez de uşurare, dar și de chin, fiindcă eram atât de aproape. Mă întorci și mă lipești cu spatele de geam.
Mă simți cum tresar la contactul cu geamul. Da e rece, dar îmi place. E un contrast mişto. Îmi prinzi părul în mâinile tale făcute pumn și mă săruți sălbatic, plin de dorințe și promisiuni perverse.. Genul ăla de sarut care ți-o face mai tare decât era, mai dureroasă decat era. Îți place să mă vezi cum mă arcuiesc şi cum mă ridic pe degetele de la picioare ca să ajung să te sărut și eu.
Tumblr media
18 notes · View notes
luciana-anca-79 · 8 months
Text
Dă-i viată sufletului tău, sperantă inimii tale si zâmbet chipului tău.
Bună dimineata si un zâmbet să-ti aducă în suflet alinare si ziua de azi să-ti fie după placul inimii!
Source luciana-anca-79 .
26 notes · View notes
Text
S-a îndepărtat de mine.
- Dezbracă-te și întinde-te aici.
Mi-am muscat buza inferioară și am făcut cum a zis. Întinsa pe spate mi-a legat mâinile și picioarele în diferite colturi. Sa uitat la mine, zâmbind malefic. S-a pus peste mine și a început să mă sărute, muscandu-ma și lingandu-mă. Voiam să ating, să simt pielea în palma mea, sa-l trag de par, dar nu puteam. Mi-a părăsit buzele începând sa-mi sarute sânii, eu deja eram udă și gemeam de plăcere:
- Nu o sa rezist!
- Nici nu trebuie.
A început să-mi maseze locul ud și fierbinte în timp ce îmi musca sânii lăsând semne dureroase.   Mi-a facut semne pe burtă, mușcand și sugând pielea. S-a uitat în ochii mei și mi-a spus.
- Bag botu, păzea!
Un bot și a început să lingă și să sugă, să muște și să maseze. Am inceput sa gem trăgând cu putere de sforile cu care eram legata, il vreau!
-Te rog!
-Ce?
- DADDY TE VREAU!
Fiori de gheata si de foc m-au trecut cand sa oprit. Eram nervoasa și supărată .. Îl doresc! Si-a lins buzele si sa ridicat. A luat un bici din piele și a venit spre mine.
- Te iubesc.
A început să mă gâdile cu biciul peste tot în timp ce mă privea în ochi. Mi se vedea dorinta, dar si suferinta provocata si ii placea!
 -Te rog!
A zambit, a pus biciul la locul lui și sa întors la mine. Si-a dat jos blugii jos, ramanand in boxeri Am ramas mirata atunci când i-am văzut masculinitatea întărită la maxim! Am început să mă zbat, încercând să: fac să mă dezleage.
- Te implor! TE VREAU!
- Uita-te in ochii mei!
M-am uitat în ochii lui, simtind că mor! Și-a băgat 2 degete în a mea, facandu-ma sa-mi îndoi coloană:
 - AH! DADDY! Mi-a sărutat gâtul și sa ridicat. Mai aveam puțin și plângeam de dorinta.
- Ai udat patul .. Spune-mi că mă vrei.
- TE VREAU! CEL MAI MULT! Un zâmbet malefic și s-a așezat peste mine. S-a uitat în ochii mei și a intrat în mine abrupt, facandu-ma să-mi arcuiesc coloana și să urlu la propriu.
-Dezleaga-ma!
- Nu!
A început să intre și să iasă rapid din mine, facandu-ma să mor de plăcere și să vreau mai mult și mai mult.
- FUTE-MA CUM NU MAI FACUT-O VREODATA! Zis și facut. În timp ce mă pătrundea mi-a desfacut picioarele, imediat punandu-le pe umerii lui.
-Mai încet!
- Ocupă-mi gura cu ceva și tac.
Tumblr media
28 notes · View notes
johnny-em · 3 months
Text
Ioan Muntean - fost-ai lele (7)
Sursă: Ioan Muntean – fost-ai lele (7) – Cronopediada grup – Cronopedia Maraton Panorama Literară 2024, ianuarie 07. (poezie, cyberpoem) ciclul „fost-ai lele” fost-ai lele (7) cyberpoem suprarealist fost-ai lele foc aprins pe o creastă de argint mi-ai aprins inima-n vis cu un zâmbet cristalin fost-ai lele floare rară crescută pe o stâncă-n soare mi-ai parfumat sufletul amară cu o mireasmă de…
Tumblr media
View On WordPress
8 notes · View notes
ccristine · 11 months
Text
Tumblr media
câte râuri
știi să numeri
de la ochi
pân' la pământ?
câte lacrimi
au rămas
scufundate
într-un gând?
dorul meu
întors pe dos
de mine
și de lume
mă cuprinde
anevoios -
fără formă,
fără nume.
ce drumuri
știi să-mi arăți
de sub pleape
până-n suflet?
și care-s hărțile
mentale
pentru lacrimă
și zâmbet?
21 notes · View notes
un-suflet-anonim · 1 month
Text
Nimănui nu-i este ușor să râdă când îl doare sufletul,
Nimănui nu-i este ușor să-și ascundă durerea și lacrimile, în spatele unui zâmbet,
Nimănui nu-i este ușor să poarte atâtea lupte de unul singur, și să mai găsească puterea să meargă mai departe,
Nimănui nu-i este ușor.
Dar asta nu dă dreptul nimănui să arunce cu pietre, să calce în picioare, să lovească în inimile altor oameni.
@un-suflet-anonim
4 notes · View notes
ladyl · 8 months
Text
Tumblr media
Cea mai frumoasă parte din mine nu e niciodată în selfie-uri.
E in toate capturile din celelalte fotografii, e în detaliile care-mi fură atenția, e în oamenii pentru care sunt zâmbet și uneori inspirație.
Nu căuta departe, cea mai frumoasă parte din mine e la o îmbrățișare distanță.
#laurisme #scriuCaSăNuUit
7 notes · View notes
dyalory99 · 10 months
Text
In spatele unui zâmbet se pot ascunde demonii din noi, fricile și gândurile noastre..Înger deghizat in demon
10 notes · View notes
inabusire · 11 months
Text
Îmi vine să le șterg pe toate, să ard caietele și tot ce-am simțit în ultimii 3-4 ani, să le las în urmă. Să accept că nu e vina nimănui. Că așa funcționează - și viața lasă urme de neșters pe noi, peste care nu ne rămâne decât să creștem iarăși carne, să oprim pârjolul și să privim cu milă tot sângele scurs. Regret că am suferit atât de mult, că m-am încăpățânat la nesfârșit să zgândăr cicatrici, să rup cu ură coaja doar ca să mai simt iarăși ceva, să nu pic în golul din inima mea, în inerție. Am preferat mereu să sufăr decât să nu simt nimic, dar la ce bun? De ce să tot stai într-un loc sufletesc ce ți-a devenit mai mult iad decât refugiu? Regret că am lovit orbește în mine, că am vrut să mă anihilez, să nu mă mai simt greșită simțind mereu mult prea mult; am urât că sunt om, că simt, că m-a pricopsit Dumnezeu cu o armă cu două tăișuri, pe care am ajuns s-o folosesc tot contra mea. Mă uit spre el și nu mai am nimic de zis, privind cu ochi goi, triști, cu dezamăgire, n-a fost niciodată acolo ceva ce m-ar fi putut mângâia. Am crescut prin durere, devenind una cu monstrul pe care l-am urât atât, de care am fugit și m-am temut. L-am privit în ochi, nu mă mai înfioară, i-am strâns mâna cu forță, sfidându-l; ce putere ar mai avea în fața mea, copil crescut într-o casă scăldată în flăcări? Am obosit să urăsc, vreau curajul de a ieși din casă, de a păși pe prispă, inspirând aerul nocturn, să-mi clătesc plămânii de fum și-apoi să calc timidă iarba, cu pași strâmbi, de om obișnuit cu teroarea; să plec, lăsând în urmă scânduri pârjolite, scântei și table ce pocnesc arzând. N-am avut curajul să sper că-mi va fi bine. Am așteptat să-mi garanteze alții asta. Am plătit câteva clipe sporadice de iluzorie iubire cu zeci de nopți crunte, în care simțeam că mă sfâșii, cu depresii și fantezii sinucigașe, cu ambiții alimentate de ură. Pentru ce atât tumult, atâta agitație? Nici nu mai contează cine pe cine și de ce, răspunsul e simplu și vreau doar să... iert și să uit. Să pot zâmbi, să pot râde, căci am trăit atât de mult purtând un zâmbet vag, înveninat. Am îmbrăcat mantia tristeții și mi-am făcut o casă din ea. E 2:22. E-o liniște stranie în mine, și toate parcă se sting. A fost frumos, într-un fel. Mă uit la el, cel în care am crezut și căruia i-am dat puterea de a mă modela; ce mai poți face tu acum din mine? Ce din tine ar mai putea fi vreodată pe măsura mea? Ce cuvânt, ce promisiune?
10 notes · View notes
arhitectul · 2 months
Text
ce să-ți mai spun, omul meu
ca să-ți calmez uraganul interior?
cum să te cuprind în brațe
ca să nu mai treci prin pase proaste?
cum să te privesc
ca să-ți mai fur câte un zâmbet?
cum să te ating
ca să uiți?
ce să-ți mai dau, omul meu?
@arhitectul
6 notes · View notes
virgotales · 3 months
Text
Tumblr media
A trecut o săptămână și simt că intru în sevraj. Știi cum e atunci când primele 2 zile când renunti la ceva, îți este luat ceva cu care te-ai obisnut, în care te-ai bazat, te-ai sprijinit, e o durere de pur și simplu plângi gâtuit? Iar apoi, următoarele câteva zile parca trec, te întărești, te mai lasă, ca apoi sa te lovească cu toată puterea.
Un dor...
Un dor sa vorbești ceva, orice cu acel cineva, fie un zâmbet, ceva.....orice
Un dor.....
Care te jupoaie de viu, care îți dezbracă tot sufletul de toate pelerinele
Un dor...
Un dor care te doare, fizic, psihic, sufletește.
Acum, lângă acel dor, adaugă și ceața. Ceața în care ești lăsat atunci când se termina totul subit, o relație smulsa ca un bandaj, fără nici o explicație clară. Pur și simplu ești lăsat...
Știți voi dorul acela care doare?
3 notes · View notes