#Liviu Dică | Explore Tumblr Posts and Blogs

news24hrou · 6 years

Text

Prima pagină | 8 octombrie 2018

Prezenţa la ură: 20,41%, titrează Adevărul. Referendumul dezbinării a eşuat din cauza absenteismului, ceea ce va afecta imaginea principalilor jucători din spaţiul public. Principalul câştigător al eşecului de duminică este întreaga societate românească, în condiţiile în care campania pentru referendum a dezbinat populaţia chiar mai mult decât au reuşit politicienii. Astfel, un referendum – pe care o tabără l-a considerat „al urii sociale“, iar cealaltă „al normalităţii tradiţionale“ – s-a soldat cu un eşec împăciuitor. În schimb, pentru acest eşec vor deconta cele două mari partide politice: PSD şi PNL, care au dat mesaje mobilizatoare în van. Liviu Dragnea a fost politicianul care şi-a asumat cap-coadă referendumul. Tototdată, sub conducerea lui Ludovic Orban, PNL, ca principal partid de Opoziţie s-a aşezat pe aceeaşi linie cu PSD schimbând doctrina liberală cu una profund conservatoare.

România Liberă observă că referendumul pentru căsătorie nu a scos românii din case. Din diferite motive, aceştia au rămas în afara subiectului. România Liberă dă vina pentru boicot pe toate cultele şi partidele politice pentru o insuficientă implicare. Peste toate, ura față de Liviu Dragnea – pe care s-a centrat propaganda de boicotare ‒ au determinat eșecul primei inițiative cetățenești din istoria țării să se contureze încă din prima zi de vot.

Jurnalul Naţional scrie despre sărăcia la români În 2015, ţara și-a făcut strategie pentru incluziune socială și reducerea sărăciei. Efectul? După un an, fenomenul s-a accentuat. La nivelul anului 2016, ultimul pentru care există date centralizate, peste 38% din populație era expusă riscului de sărăcie, în creștere cu un procent față de anul precedent. Aceste cifre ne plasează la 15% peste media europeană a sărăciei, care este de circa 23%.

Ziarul Financiar scrie despre profesia cea mai ameninţată de digitalizare. Doar contabilii care se vor adapta automatizării vor supravieţui pe piaţă. În următorii şapte ani, vor intra pe piaţa muncii în jur de un miliard de tineri care s-au născut şi au crescut odată cu avansul tehnologic, care vor lucra într-un mod diferit, pe baza unei noi culturi şi filosofii.

Gazeta Sporturilor observă că Nicolae Dică este sub presiune. Pe lângă înfrângerea de aseară, pe teren propriu, în faţa Concordiei Chiajna, tehnicianul mai are un motiv pentru a fi îngrijorat. Mircea Rednic, cel care a negociat în vară cu finanţatorul Gigi Becali, a devenit liber de contract.

https://ift.tt/2pCY43Q https://ift.tt/2ynaIIc

0 notes

smartseo4you · 7 years

Text

New Post has been published on Ziarul tau online

Dragnea, premier abia din 2023

Condamnaţii reabilitaţi vor putea ocupa funcţii în Guvern, potrivit unui proiect de lege pregătit de Guvernul Mihai Tudose. Proiectul Codului Administrativ elaborat de Ministerul Dezvoltării pe vremea lui Vasile Dîncu prevede abrogarea Legii 90/2001 care le interzice persoanelor condamnate penal să devină membre ale Executivului. În acest caz, liderul PSD Liviu Dragnea ar putea să devină prim-ministru în anul 2023, după expirarea perioadei de reabilitare. Actul normativ va ajunge însă în Parlament, acolo unde ar putea suferi modificări suplimentare.

Un condamnat reabilitat ar putea fi prim-ministru

Un proiect de lege aflat pe masa Guvernului condus de Mihai Tudose prevede accesul liber al condamnaţilor în funcţii guvernamentale. Altfel spus, o persoană condamnată penal ar putea deveni premier, ministru sau secretar de stat în situaţia în care a intervenit reabilitarea. Proiectul Codului Administrativ, elaborat de Ministerul Dezvoltării în mandatul fostului ministru Vasile Dîncu, prevede abrogarea Legii 90/2001 pentru organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor şi redefinirea condiţiilor generale pentru ocuparea funcţiei de membru al Guvernului. Legea 90/2001 este cea care îl împiedică pe Liviu Dragnea să ocupe funcţia de prim-ministru, după câştigarea alegerilor parlamentare de către PSD, în decembrie 2016. Articolul 2 din această lege le interzice persoanelor care au suferit condamnări penale să ocupe funcţii în Guvern, iar Dragnea este vizat direct de această interdicţie din cauza unei condamnări definitive la doi ani de închisoare cu suspendare, dictate de ÎCCJ în aprilie 2016, în dosarul Referendumul. Proiectul Codului Administrativ pregătit de Cabinetul Tudose prevede însă modificarea condiţiilor generale de acces în Guvern pentru persoanele condamnate. Astfel, articolul 17 al proiectului arată că „pot fi membri ai Guvernului persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: c) nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea”.

CCR a deschis o portiţă

Modificarea operată de Guvern a fost prilejuită de o decizie recentă a Curţii Constituţionale, care a respins ca inadmisibilă o sesizare de neconstituţionalitate ridicată de Avocatului Poporului în cazul Legii 90/2001. CCR a motivat luna trecută, pe 20 iunie, că interdicţia aplicată condamnaţilor trebuie să înceteze în caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie. În acelaşi timp, Curtea a reţinut că „este dreptul exclusiv al legiuitorului de a interveni şi a circumstanţia sfera de incidenţă a decăderilor, interdicţiilor, precum şi a incapacităţilor care rezultă din condamnare”, iar Parlamentului îi revine „sarcina de a realiza o corelare necesară între condiţiile de acces în funcţia de membru al Guvernului şi cea de membru al Parlamentului”, având în vedere, pe de o parte, compatibilitatea între cele două funcţii publice şi, pe de altă parte, exigenţa ca exponenţii celor două puteri ale statului să beneficieze de condiţii similare de acces în funcţie”. Potrivit legii, accesul într-o funcţie de senator sau deputat nu le este interzis persoanelor care au suferit o condamnare. Judecătorii CCR Valer Dorneanu, Marian Enache și Simona-Maya Teodoroiu au emis, pe 20 iunie, o opinie separată potrivit căreia Curtea ar fi trebuit să admită excepția de neconstituționalitate ridicată de Victor Ciorbea. Potrivit celor trei judecători, legea actuală ar discrimina persoanele condamnate întrucât instituie „o imposibilitate absolută și pe durata vieții tuturor persoanelor aflate în această ipostază, de a mai accede la aceste calități publice de reprezentare (nu profesionale sau de carieră), înfrângând chiar și condițiile în care aceste persoane ar putea beneficia de soluțiile politicii penale mai favorabile”.

Dragnea premier… în 2023

Codul Penal face distincţie între două tipuri de reabilitare: reabilitarea de drept şi reabilitarea judecătorească. Reabilitarea de drept (cazul lui Liviu Dragnea – n.r.) are loc automat „în cazul condamnării la pedeapsa închisorii care nu depăşeşte 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă în decurs de 3 ani condamnatul nu a săvârşit o altă infracţiune” – art. 165 din noul Cod Penal. Procedura reabilitării de drept este reglementată la art. 528 din noul Cod de Procedură Penală. „La împlinirea termenului de 3 ani prevăzut la art. 165 din Codul Penal, dacă persoana condamnată nu a mai săvârşit o altă infracţiune, autoritatea care ţine evidenţa cazierului judiciar va şterge din oficiu menţiunile privind pedeapsa aplicată condamnatului” – art. 528. În aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani. Potrivit avocatului Lucian Bolcaş, reabilitarea liderului PSD ar surveni în 2023, la trei ani distanţă de expirarea termenului de încercare, prevăzută pentru 2020. Proiectul Codului Administrativ va ajunge însă în Parlament, acolo unde ar putea suferi modificări substanţiale pe parcursul traseului legislativ.

Relaxarea condiţiilor de acces în funcţiile guvernamentale apare în contextul în care premierul Mihai Tudose i-a asigurat pe liderii europeni că „în niciun caz nu vor mai fi derapaje de genul surprizelor în cadrul Guvernului”. Aflat marţi într-o vizită oficială la Bruxelles, Tudose i-a asigurat pe Jean-Claude Juncker şi Donald Tusk că Guvernul nu va modifica legile privind lupta anticorupţie, iar orice iniţiativă legislativă de acest gen “se va face după consultarea prealabilă a tuturor celor implicaţi în decizie, cu implicarea societăţii civile”.

Liber la conflict de interese cu „rudele geniale” ale aleșilor

O altă „bombă” ascunsă în proiectul Codului Administrativ se referă la conflictul de interese în cazul exercitării mandatului de membru al Guvernului. Art. 39 din proiect limitează conflictul de interese la „obţinerea unui folos de natură patrimonială pentru sine sau pentru soț, soție ori rude până la gradul I”. Altfel spus, se oferă cale liberă pentru clientelism, nepotism și conflicte de interese în cazul verilor, nepoţilor, cumnaţilor şi altor rude. În luna aprilie, coaliţia PSD-ALDE a desfiinţat în Parlament noţiunea de conflict de interese pentru funcţionarii publici, aceasta fiind înlocuită cu sintagma „folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”. „Dacă alegi o rudă genială care a luat premiul Nobel în dauna unui prostălău care nu e rudă cu tine, evident că nu e un conflict de interese”, a motivat deputatul PSD Eugen Nicolicea, la acea vreme. PNL, USR şi PMP au contestat modificările la Curtea Constituţională, însă CCR a decis, cu majoritate de voturi, că desfiinţarea noţiunii de conflict de interese pentru funcţionarii publici este curat constituţională. 86% dintre români susțin că nu ar vota pentru un primar cercetat pentru conflict de interese, 43% consideră că o persoană aflată în conflict de interese ar trebui demisă din funcție, iar 36% apreciază că un politician care a săvârşit această infracţiune ar trebui trimis în judecată, arată un sondaj naţional lansat în luna mai de Institutul pentru Politici Publice (IPP).

Proiectul îi aparține lui Vasile Dîncu

Executivul a transmis, ieri, că proiectul Codului Administrativ a fost elaborat şi pus în dezbatere de Guvernul Cioloş şi nu reprezintă o iniţiativă a coaliţiei PSD-ALDE. „Proiectul de act normativ privind Codul Administrativ a fost elaborat şi introdus în dezbatere publică la data de 8 noiembrie 2016, cu două luni înainte de venirea la guvernare a actualei coaliţii politice. La acea dată, proiectul Codului Administrativ, propus şi angajat de fostul cabinet condus de domnul prim-ministru Dacian Cioloş, conţinea în aceeaşi formă şi articolul privind amendarea Legii 90/2001”, susţine actualul Executiv. Proiectul de lege a fost elaborat, însă, în mandatul fostului vicepremier Vasile Dîncu, cel care a ocupat funcţia de ministru al Dezvoltării în cabinetul tehnocrat, fiind considerat „omul lui Dragnea” în Guvernul Cioloş. „Proiectul de Cod Administrativ, la care se lucrează încă din 2001, nu a fost lansat în circuitul de avizare, nu a fost discutat și nu a fost adoptat de guvernul Cioloș. Responsabilitatea pentru lansarea proiectului în dezbatere publică pe 8 noiembrie 2016 aparține strict ministerului inițiator. Platforma România 100 condamnă cu tărie acțiunea de dezinformare a opiniei publice lansată de ministerul aflat sub conducerea doamnei Sevil Shaideh, din dorința de a pune responsabilitatea acestui proiect normativ și a unor prevederi controversate pe umerii altui guvern”, a reacţionat platforma lui Cioloş.

Sursa articol jurnalul.ro

, sursa articol http://blogville.ro/dragnea-premier-abia-din-2023/

#Stiri

0 notes

jurnaldeoltenia · 2 years

Text

SE DESCHIDE CRAIOVA SUMMERFEST! Spectacole in Centrul Vechi si Water Park!

Craiova SummerFest deschide, în acest weekend, seria petrecerilor de la Water Park și aduce pe scenele din oraș doi artiști cunoscuți pe plan național: JUNO și GEO Da SILVA, dar și pe cei mai talentați artiști locali – Casual Band, KOP Dance, Remix Band, Risk of Contamination, Filarmonica Oltenia și Ansamblul Folcloric Maria Tănase. În plus, cei care ajung, în weekendul 15-17 iulie, în Centrul…

View On WordPress

#Ansamblul Folcloric Maria Tanase #BOGDAN UȚĂ #CASUAL BAND #Centrul Vechi #Constantin Enceanu #Craiova SummerFest #Filarmonica „Oltenia”#GEO Da SILVA #JUNO #KOP Dance #Lavinia Bîrsoghe #Liliana Popa #Liviu Dică #Remix Band #Risk of Contamination #Water Park

0 notes

news24hrou · 6 years

Text

Criză în PSD | Codrin Ștefănescu: „Vom avea o ședință mai furtunoasă ca niciodată”

PSD nu va discuta despre vreo demitere în ședință, spune secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ștefănescu, la intrarea în sediul partidului din Kiseleff.

El a evitat să spună ce va propune în ședința de azi a partidului în care ar trebui să se calmeze apele în PSD, dar a recunoscut că este o situație tensionată și de aceea, ședința ar putea dura toată noaptea.

„Vom avea o ședință cred că mai furtunoasă ca niciodată pentru că suntem toți cu nervii la pământ. Ultimele zile nu am reușit să găsim o soluție de compromis. Sper să o găsim astăzi cu toții și să ne vină mintea românului cea de pe urmă și cea mai înțeleaptă. Dacă e nevoie, vom sta și toată noaptea. Vă asigur că astăzi, de aici din sediu PSD, va pleca aceeași echipă pe care o știți din campania din 2016, dică uniți și fără capete tăiate”.

http://ift.tt/2FDDffv

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Cum se va desfășura ședința?

„Vorbim toți și fiecare punct se supune la vot. Majoriatea își asumă ceea ce votează și minoritatea își asumă ce majoritatea a decis. Punct. După care toți vom ieși de aici cu propunerea luată de către toți. Propunerea mea este că trebuie în primul rând să ne calmăm”.

http://ift.tt/2EKMGrU

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Liderii PSD se reunesc astăzi pentru a încerca să pună capăt ultimei crize din partid, a treia din ultimul an.

Întâlnirea în regim de urgență a conducerii PSD vine după turneul lui Liviu Dragnea în câteva județe din nordul Moldovei.

Liderul PSD s-a asigurat în ultimele zile de sprijinul majorității președinților de filială.

Totuși, Mihai Tudose are, la rândul său, susținerea câtorva organizații județene importante, între care Brăila, Buzău, Vrancea, Giurgiu, Constanța și Dâmbovița.

În aceste condiții, au fost luate trei ipoteze de lucru sunt luate în calcul în acest moment la vârful partidului de guvernământ.

Potrivit unor surse politice, Liviu Dragnea ar dori să evite situația în care PSD își dă jos propriul guvern pentru a doua oară într-un an prin moțiune de cenzură.

În aceste condiții, după ce îi vor asculta pe Carmen Dan și pe Mihai Tudose, liderii PSD ar urma să dea un vot pentru susținerea pe mai departe în funcție a ministrului de Interne.

O astfel de mutare îl pune pe prim-ministru în situația de a anunța dacă acceptă soluția reconcilierii sau își depune mandatul împreună cu întregul Guvern.

Dacă Mihai Tudose rămâne pe poziție, al doilea scenariu este unul al negocierii.

În ipoteza în care partidul nu va face zid în jurul lui Carmen Dan, ministrul de Interne ar urma să facă un pas înapoi.

Astfel, postul de la Interne va fi pus din nou pe masa PSD, iar Liviu Dragnea – cu majoritatea filialelor de partea sa – își va putea numi un alt aproprat în această funcție.

În negociere este în acest moment numele lui Claudiu Manda, liderul PSD Dolj.

O a treia variantă, cotată însă cu șanse minime deocamdată, e aceea ca Mihai Tudose să forțeze revocarea lui Carmen Dan și numirea unui favorit al său la Interne.

Între numele vehiculate se află cel al vicepremierului Marcel Ciolacu.

http://ift.tt/2jca4Gz http://ift.tt/2FDRJvL

0 notes

smartseo4you · 7 years

Text

New Post has been published on Ziarul tau online

Baronii locali devin împărați: fac tot ce vor și au imunitate

Mai multe articole introduse de Parlament în Legea administraţiei publice locale îi transformă pe primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene în adevăraţi stăpâni feudali ai banului public. Concret, actele aprobate de aceştia fără notă de fundamentare sau aviz de legalitate vor produce efecte juridice depline, iar în cazul producerii unor consecinţe vătămătoare cei care vor răspunde vor fi exclusiv funcţionarii din subordine. Mai mult, aleşii s-au asigurat prin lege că nicio autoritate nu va putea ancheta necesitatea şi oportunitatea actelor emise. Legea a fost promulgată deja de preşedintele Klaus Iohannis, iar Opoziţia a ignorat efectele cu desăvârşire.

Modificarea de către Senat a Legii administraţiei publice locale va asigura o super-imuni-tate primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene. Articolul 1 din Legea 140/2017 publicată în Monitorul Oficial pe data de 20 iunie, prevede că „actele autori-tăţilor administraţiei publice locale aprobate sau emise fără a fi fundamentate, semnate, contrasemnate sau avizate din punct de vedere tehnic sau al legalităţii produc efecte juridice depline, iar în cazul producerii unor consecinţe vătămătoare este angajată exclusiv răspunderea juridică a semnatarilor” (alineatul 5). Altfel spus, primarii şi şefii de CJ-uri pot emite şi aproba orice act, pot aloca fonduri şi pot repartiza lucrări din bani publici fără să mai aibă nevoie de niciun fel de semnătură, notă de fundamentare, aviz tehnic sau de legalitate din partea aparatului de specialitate din primărie/CJ. Actele astfel emise produc efecte juridice imediate, iar cei care vor răspunde în cazul unor consecinţe de natură penală vor fi exclusiv funcţionarii din subordine, legea fiind contradic-torie când vine vorba de răspun-dere. Potrivit modificărilor adoptate de senatori, aceştia pot fi constrânşi să avizeze actele emise de primari/şefi de CJ-uri sub ameninţarea răspunderii civile sau penale. „(6) Refuzul funcţionarilor publici şi al perso-nalului contractual din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean de a semna, respectiv de a contra-semna ori aviza actul adminis-trativ, precum şi eventualele obiecţii cu privire la legalitate se fac în scris, în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii actului, şi se înregistrează într-un registru special destinat acestui scop. (7) Persoanele prevăzute la alin. (6) care refuză să semneze, respectiv să contrasemneze ori să avizeze sau care prezintă obiecţii cu privire la legalitate, fără acoperire susţinută de teme-iuri juridice, răspund adminis-trativ, civil sau penal, după caz, în condiţiile legii”, se arată în paragrafele următoare.

S-au blindat în faţa Justiţiei

Parlamentarii au avut grijă să facă din legea ajustată un adevărat scut în faţa Justiţiei. Astfel, pe lângă modificările adoptate, există una care împie-dică expres procurorii, Curtea de Conturi sau alte autorităţi publice să ancheteze eventualele nereguli sau fapte penale. „Aprecierea necesităţii şi opor-tunitatea adoptării şi emiterii actelor administrative aparţin exclusiv autorităţilor delibera-tive, respectiv executive şi nu pot face obiectul controlului altor autorităţi. Întocmirea rapoartelor prevăzute de lege, contrasemnarea sau avizarea pentru legalitate şi semnarea notelor de fundamentare anga-jează răspunderea administra-tivă, civilă sau penală, după caz, a semnatarilor, în cazul încăl-cării legii, în raport cu atribuţiile specifice” – se mai arată în alin. 3 al Legii pentru modificarea art. 128 din Legea administra-ţiei publice locale. Actul normativ a trecut de Senat pe data de 15 mai şi a fost promulgat de preşedintele Klaus Iohannis la o lună distanţă, fiind publicat în Moni-torul Oficial cu nr. 461 din data de 20 iunie 2017.

Care Opoziție? PNL și USR dorm în papuci

Proiectul de modificare a Legii administraţiei publice locale datează din legislatura trecută (2012-2016), fiind semnat de mai mulţi parlamentari PNL şi ALDE. Iniţial, actul normativ prevedea că semnătura primarului sau a şefului de CJ trebuie să dovedească faptul că s-a respectat circuitul documentelor și că există toate semnăturile aparatului de specialitate din instituţie. Senatul a modificat însă radical forma votată în Camera Deputaţilor. Astfel, în Comisia juridică condusă la acea vreme de senatorul PSD Şerban Nicolae s-a decis ca actele emise de primari şi preşedinţii de CJ-uri să producă efecte juridice depline chiar şi fără note de fundamentare, semnături şi avize de legalitate. Din Comisia juridică a Senatului fac parte cinci pesedişti (Şerban Nicolae, Robert Cazanciuc, Liviu Tit Brăiloiu, Adrian-Nicolae Diaconu şi Marian Pavel), trei liberali (Alina Gorghiu, Daniel Fenechiu şi Nicoleta Pauliuc) şi câte un senator de la USR (George-Edward Dircă), UDMR (Csaszar Karoly Zsolt) şi ALDE (Ionuţ Sibinescu). Pe data de 15 mai, legea a fost adoptată în plenul Senatului cu 97 de voturi „pentru” şi doar 8 „împotrivă”, nefiind atacată de Opoziţie la Curtea Constituţională

Sursa articol jurnalul.ro

, sursa articol http://blogville.ro/baronii-locali-devin-imparati-fac-tot-ce-vor-si-au-imunitate/

#Stiri

0 notes

smartseo4you · 7 years

Text

New Post has been published on Ziarul tau online

O parte din #noapteacahoţii încă mai există în Parlament

Proiectul legii graţierii a fost adoptat tacit în Senat, după ce s-a depășit termenul pentru dezbatere şi adoptare în prima Cameră sesizată. Actul normativ va ajunge în Camera Deputaţilor în forma iniţială propusă de fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache, odată cu adoptarea Ordonanţei 13.

Retrimis la Comisia juridică din Senat pe 8 mai, după mai multe amendamente controversate care vizau graţierea corupţilor, proiectul legii graţierii a fost adoptat până la urmă tacit, după expirarea termenului constituţional de dezbatere și adoptare în prima Cameră sesizată. Oficial, motivul pentru care senatorii n-au mai apucat să dea un vot în plen pe legea graţierii este că Biroul permanent al Senatului nu a primit la timp raportul Comisiei juridice. Actul normativ va ajunge în Camera Deputaţilor în forma agreată de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, adică cea adoptată de Guvernul Grindeanu la propunerea fostului ministru al Justiţiei, Florin Iordache, odată cu adoptarea celebrei Ordonanţe 13 în noaptea de 31 ianuarie. Întrebat la Parlament de ce nu s-a votat legea graţierii în Senat, Dragnea a spus că „cei de la comisie n-au venit cu raportul, pentru că, până să se finalizeze termenul de aprobare tacită, n-au căzut de comun acord asupra unei forme finale”. Când i s-a atras atenţia că PSD şi ALDE au majoritatea în Comisia juridică, liderul PSD s-a eschivat: „Mai dezgropăm morţii? A ajuns în Cameră legea. Asta e”. Ce prevede varianta Iordache În forma propusă de Guvern se graţiază în întregime pedepsele cu închisoarea de până la 5 ani inclusiv şi se înjumătăţesc pedepsele cu închisoarea aplicate femeilor însărcinate şi persoanelor care sunt unic întreţinător de familie şi au în întreţinere minori cu vârsta până la 14 ani. Nu sunt graţiate infracţiunile de corupţie, delapidarea, abuzul în serviciu, conflictul de interese, deturnarea de fonduri, favorizarea făptuitorului, constituirea unui grup infracţional organizat, pornografia infantilă, infracţiunile contra securităţii naţionale, cele de genocid, contra umanităţii şi de război. Graţierea este condiţionată de achitarea, în termen de un an de la condamnarea definitivă sau de la punerea în libertate a despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, iar nerespectarea acestei condiţii atrage revocarea graţierii. În varianta amendată se specifica în mod clar că graţierea nu se aplică pedepselor cu suspendare, iar condamnările pentru infracţiuni precum mărturia mincinoasă, împiedicarea exercitării drepturilor electorale, frauda la vot, falsificarea documentelor și evidențelor electorale, fapte săvârșite în legătură cu un referendum, erau exceptate de la graţiere. (Marius Gîrlașiu)

Sursa articol jurnalul.ro

, sursa articol http://blogville.ro/o-parte-din-noapteacahotii-inca-mai-exista-in-parlament/

#Stiri

0 notes