#Gheorghe Niculescu | Explore Tumblr Posts and Blogs

radioromania · 5 years

Text

Trei producţii de teatru radiofonic Radio România, nominalizate la Gala Premiilor UNITER 2019

(25 februarie 2019)

Cea de-a XXVII-a ediţie a Galei Premiilor UNITER va avea loc la Cluj-Napoca, pe 13 mai. În vederea acordării premiilor pentru acest an, juriul de nominalizări, alcătuit din criticii de teatru Monica Andronescu, Oana Borş şi Mircea Morariu, au avut în atenţie spectacole care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2018.

Nominalizările pentru Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic sunt următoarele:

Lupoaica de Giovanni Verga, adaptarea radiofonică Domnica Ţundrea, regia artistică Vasile Manta, cu premiera pe 15 martie 2018. Traducerea: Olga Mărculescu. În distribuţie: Adela Mărculescu, Mircea Rusu, Ioana Calotă, Gelu Niţu, Dorina Lazăr, Petre Lupu, Daniela Ioniţă Marcu, Cătălina Mustaţă, Cristian Simion, Ionuţ Kivu.

Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu, dramatizarea radiofonică şi regia artistică Gavriil Pinte, cu premiera pe 26 noiembrie 2018. În distribuţie: Andrei Sabău, Gavril Pătru, Amalia Ciolan, Marina Flueraşu, Ion Haiduc, Dan Aştilean, Daniel Badale, Mircea Alexandru Băluţă, Valentin Uţă, Mihai Bisericanu, Dorin Andone, Andrei Ciopec, Felicia Pinte, Mircea Constantinescu, George Constantinescu, Ana-Maria Bălescu, Orodel Olaru, Sorin Cociş, Paul Talaşman, Tomi Cristin, Dorin Niculescu, Vasile Toma, Gavriil Pinte. Naratori: Florentina Tănase şi Mihai Constantin. Regia de montaj: Robert Vasiliţă. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

UNDEva în ’28 de Ilinca Stihi (ep. 1-11), regia artistică Ilinca Stihi. Data premierei: 1 noiembrie 2018. În distribuţie: Maia Morgenstern, Medeea Marinescu, Răzvan Vasilescu, Gheorghe Visu, Cristi Iacob, Mirela Zeţa, Şerban Pavlu, Mihai Constantin, Andi Vasluianu, Rodica Mandache, Manuela Ciucur. În alte roluri: Dan Condurache, Constantin Cojocaru, Ion Haiduc, Mihai Bisericanu, Mircea Constantinescu, Dan Tudor, Lucian Ionescu Dan Clucinschi, Marius Rizea, Hetel Voicu, Ionuţ Kivu, Nicolae Călugăriţa, Ioana Calotă, Dorin Andone, Janine Stavarache, Andrei Miercure, Florin Dobre, Ciprian Cojenel, Ionuţ Ciocia, Daniel Tudorică, Constantin Florescu, Toma Vasile, Robert Radoveneanu, Adrian Nour Vlad Bîrzanu, Emilian Mârnea, George Constantinescu, Hetel Voicu, Ada Navrot, Silviu Olteanu, Marius Furtună, Andrei Stăncescu, Vlad Vîlciu şi muzicienii: Maria Buză, George Pătraşcu, Vlad Pasencu. În roluri episodice: Orodel Olaru, Răzvan Ursuleanu, Cătălin Coman, Ionuţ State, Silvia Creiniceanu, Raluca Tănăseanu, Luca Ioachimescu, Milica Creiniceanu, Loredana Năzat. Cu participarea extraordinară a actorilor Valentin Teodosiu şi George Mihăiţă.

Serviciul Comunicare şi Relaţii Publice

Adăugat de Luciana Gingăraşu

0 notes

stiri-noi · 4 years

Text

FRAGMENT DE ISTORIE: 30 august 1940, semnarea Dictatului de la Viena (80 de ani)

#FRAGMENT DE ISTORIE: 30 august 1940 #semnarea Dictatului de la Viena (80 de ani)

0 notes

rudyroth79 · 4 years

Text

Știri: O nouă săptămână cu imagini alese din arhiva Teatrului Național din București – reîntâlnire cu maeștrii Albulescu, Dinică, Moraru… (25–31 mai 2020)

În paralel cu vizionarea online a noilor conferințe programate pentru această săptămână, vă reamintim că puteți revedea și conferințele difuzate în săptămânile precedente, și anume cele susținute de: regizorul Andrei Șerban, maestrul Radu Beligan, scriitoarea de origine română, distinsă cu premiul Nobel pentru literatură, Herta Müller, poeta Ileana Mălăncioiu, doctorul Vasile Ciubotaru,…

View On WordPress

0 notes

osobypostacieludzie · 6 years

Photo

Gheorghe Gheorghiu-Dej - rumuński polityk komunistyczny, sekretarz generalny Rumuńskiej Partii Komunistycznej w latach 1944-1954 i 1955-1965, premier Rumuńskiej Republiki Ludowej w latach 1952-1955 i Przewodniczący Rady Państwa (głowa państwa rumuńskiego) w latach 1961-1965. Pochodził z rodziny robotniczej. W 1930 wstąpił do Komunistycznej Partii Rumunii. W 1933 zorganizował słynny strajk rumuńskiej kolei, za który został skazany na ciężkie więzienie, z którego zbiegł w 1944. Po wyjściu na wolność stanął na czele tzw. frakcji więziennej ruchu komunistycznego, czyli działaczy wywodzących się ze środowiska więźniów politycznych. 23 sierpnia 1944 przejął kierownictwo Komunistycznej Partii Rumunii, w październiku 1945 mianowano go sekretarzem generalnym partii. Mimo formalnego urzędu nie posiadał rzeczywistej władzy ze względu na konflikt frakcyjny. W pierwszym rządzie Petru Grozy objął funkcję ministra komunikacji. Głównym rywalem Gheorghiu-Deja w ruchu komunistycznym było skrzydło moskiewskie składające się z komunistów (w dużej mierze żydowskiego pochodzenia), którzy powrócili do Rumunii z emigracji w ZSRR. W 1952 roku zawiązał z nimi chwilowy sojusz taktyczny w celu eliminacji skrzydła sekretariatu Lucrețiu Pătrășcanu. Po eliminacji tej frakcji Gheorghiu-Dej ponownie rozpoczął rywalizację z Moskalami, których z partii odsunął jeszcze w 1952 roku, usuwając od władzy wicepremier i minister spraw zagranicznych Anę Pauker. Jako premier (od czerwca 1952 do października 1955) odpowiedzialny był za modernizację w Rumunii, a także m.in. za kolektywizację wsi (która wprowadzana była stopniowo od lat 40. do początku 60.), nacjonalizację przemysłu oraz budowę Kanału Dunaj-Morze Czarne. Ze względu na osłabienie swojej pozycji, w 1954 na krótko ustąpił z kierowania partią, powracając do niego w 1955. Po 1956 roku poparł Nikitę Chruszczowa w procesie destalinizacji (według samego Gheorghiu-Deja destalinizacja w Rumunii ruszyła już po 1952 roku). Gheorgiu-Dej oskarżył w tym czasie dawną rywalkę polityczną Pauker i jej frakcję za stalinowskie ekscesy partii w latach 40. i na początku 50. (w szczególności w odniesieniu do kolektywizacji) i określił ich jako partyjnych stalinowców, choć niejednokrotnie byli oni nie mniej radykalni niż Gheorgiu-Dej. Rozpoczynając destalinizację, Gheorghiu-Dej otoczył się działaczami lojalnymi wobec siebie i swoich poglądów. Wśród nich znaleźli się Nicolae Ceauşescu, Gheorghe Stoica, Ghizela Vass, Grigore Preoteasa, Alexandru Bârlădeanu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Gaston Marin, Paul Niculescu-Mizil i Gheorghe Rădulescu. Lider rumuńskich komunistów potępił dziedzictwo Józefa Stalina, potępił jego kult jednostki i zachęcał stalinistów do samokrytyki. Został poddany krytyce wewnątrzpartyjnej w trakcie spotkania partii z marca 1956 roku, na której dwaj członkowie Biura Politycznego - Miron Constantinescu i Iosif Chişinevschi skrytykowali Gheorghiu-Deja, przypisując mu odpowiedzialność za rumuński stalinizm. W 1957 roku oni sami zostali oskarżeni o stalinizm i pod tym zarzutem wydaleni z szeregów partii. W czerwcu 1958 roku Gheorghiu-Dej zmarginalizował kolejną grupę starych członków partii, tym razem tych związanych z Constantinem Donceą. W pierwszej fazie rządów prowadził proradziecką politykę zagraniczną. Rumunia dołączyła do Układu Warszawskiego i poparła interwencję ZSRR przeciwko rewolucji węgierskiej 1956 roku oraz potępiła jej przywódców, w tym Imre Nagya. Stanowisko to wynikało z tego że węgierski bunt wywołał protesty rumuńskich studentów w największych metropoliach Rumunii. Na przełomie lat 50. i 60. zaostrzył jednak kurs wobec ZSRR. Po destalinizacji komunizm i rumuński nacjonalizm przeniknęły się, tworząc tzw. narodowy komunizm. Kurs był podyktowany w dużej mierze osobistami poglądami Gheorghiu-Deja który był zwolennikiem gospodarczej niezależności i dystansowania się od RWPG. Rumuński premier w ramach tej polityki w 1954 roku porzucił politykę zakładającą skupienie się na wymianie handlowej z ZSRR. Premier zlikwidował następnie rumuńsko-radzieckie przedsięwzięcia kulturalne. Chcąc zapewnić Rumunii niezależność gospodarczą, sekretarz generalny rozpoczął uprzemysłowienie i stworzył kompleks przemysłowy w Galati mający uniezależnić Rumunię od importu żelaza z zagranicy. W 1957 roku Gheorghiu-Dej i Emil Bodnăraș przekonali Sowietów do wycofania swoich wojsk z terenów Rumunii. Rok wcześniej rząd Rumunii pogodził się z jugosłowiańską administracją Josipa Broza Tity, co umożliwiło wdrożenie serii wspólnych jugosłowiańsko-rumuńskich projektów gospodarczych, rozwijanych szczególnie w Żelaznej Bramie. W marcu 1961 objął funkcję przewodniczącego Prezydium Wielkiego Zgromadzenia Narodowego, stając się formalną głową państwa. W tym samym roku rozpoczęła się drastyczna rozbieżność ideologiczna między ZSRR a Rumunią. Choć Rumunia w trakcie rozłamu chińsko-radzieckiego pod koniec lat 50. i albańsko-radzieckiego w 1961 roku poparła początkowo stanowisko Chruszczowa, utrzymała wyjątkowe dobre stosunki zarówno z Chinami i Albanią. Rumuńskie media jako jedyne spośród Układu Warszawskiego nie skrytykowały Chin, w zamian za co urzędnicy maoistowscy poparli rumuński nacjonalizm, twierdząc że Besarabia (zajęta przez ZSRR w pierwszej fazie II wojny światowej) jest ofiarą tradycyjnego rosyjskiego imperializmu. W 1964 roku odrzucił radziecki plan utworzenia ponadnarodowych jednostek gospodarczych Europy Środkowo-Wschodniej (w ramach którego Rumunia miała dostarczać produktów rolnych) i zgłosiła kilka kontrpropozycji. W tym samym roku doszło do kilku radykalnych zmian w doktrynie państwowej - Gheorghiu Dej zatwierdził opublikowanie przez Andrieja Oţeteę rusofobicznych prac Karola Marksa (odkrytych przez polskiego historyka Stanisława Schwanna). Sama partia była coraz bardziej krytyczna wobec Chruszczowa, a pod koniec kwietnia 1964 roku w gazecie Scînteia ogłoszono zaangażowanie partii na rzecz "narodowej ścieżki" komunizmu (stwierdzono, że w komunizmie nie istnieje podział rodzaju rodzic i syn, czy partia lepsza i podległa). Pod koniec 1964 roku kierownictwo Partii Robotniczej starło się z nowo wybranym przywódcą ZSRR Leonidem Breżniewem w kwestii nadal obecnych w rumuńskich służbach Securitate doradców KGB. Ostatecznie Rumunii, jako pierwszemu państwu w europejskim bloku wschodnim, udało się usunąć ze służb doradców KGB. Polityka Gheorhiu-Deja zaowocowała tym, że Rumunia zdobyła większą swobodę w realizacji własnego programu rozwojowego. Uniezależnienie się dotyczyło głównie stosunków gospodarczych i współpracy wojskowej. Partia Robotnicza stała się coraz bardziej popularna wśród rumuńskich nacjonalistów, a ostatni etap rządów Gheorghiu-Deja była powszechnie utożsamiany z liberalizacją systemu. Zmarł w 1965 na raka. Jego następcą w partii został Nicolae Ceauşescu. Ceaușescu w 1968 roku na kongresie partii potępił Gheorghiu-Deja i zrehabilitował ofiary stalinowskiego terroru, w tym Lucrețiu Pătrășcanu.

0 notes

mesagerulneamt · 7 years

Text

”Pentru mine, doamna Elena Dumitrescu-Botez este mărturia vie a unui caracter deosebit, a unei artiste inspirate și a unui profesor de excepție” – Vasile Spătărelu, compozitor.

Elena Dumitrescu, viitoarea soprană a României, a văzut lumina zilei la Piatra Neamț, într-o zi importantă, de Rusalii. Era al șaselea copil al lui Cleonichi și Ștefan Dumitrescu, negustor înstărit din mahalaua Precista. Prăvălia acestuia era amplasată în fața făbricuței de cherestea Foresta, pe care actuala democrație a înghițit-o cu tot cu fulgi. Mai precis, în coasta cofetăriei lui Cozma. Pe aia mică, recent venită pe lume, frații au numit-o Dulcica, Berecheta, Țunăraș. Era răsfățata familiei și a vecinilor. A cântat din ”frageda pruncie”, și lălăială populară, și muzică ”cultă”, și fals, și adorabil.

Prima ei apariție în public s-a consumat la 4 ani, când frații ei mai mari, întorși cu chef dintr-o drumeție făcută la Sarata, au așezat-o pe masa musafirilor din ogradă, cu misia să cânte. Și artista în devenire ”s-a produs”. A cântat, cu mâinile în șold, ”Alunelul, alunelul, hai la joc”. A fost un succes uriaș, urmat de aplauze furtunoase.

La școala primară, eroina noastră a fost, în toții anii, premiantă, cu coroniță. Știm de pe diplomele pe care le-a primit: ”Se acordă elevei Dumitrescu Elena din cls. a IV-a, premiul I pentru bună purtare și silință la învățătură, obținând media generală 9,92. Semnătură, directoarea școlii Eug. Mrejeriu și institutoarea Viorica Theofănescu”. Diploma avea în antet: Școala Primară Nr. 1 de Fete, Piatra Neamț și anul școlar 1935-1936. Directoarea școlii era fiica celebrului învățător Mrejeriu, care a ridicat în ținutul Neamțului zeci de școli, apoi a intrat în politică.

Chipul viitoarei soprane de calibru poate fi văzut și în pozele fotografului regal A. Chevallier, elvețianul pripășit pe la noi, care avea atelier foto în fața liceului ”Petru Rareș”. Interesul Elenei pentru literatură, teatru și muzică a fost încurajat de toată familia. Încă din pruncie, avea o bibliotecă muzicală, cu Rigoletto, Traviata, Bărbierul din Sevilla. Că nu prea le înțelegea, era firesc. La 13 ani, frații grijulii au dus-o pe aia mică la sala de festivități a liceului ”Petru Rareș”, să-l vadă pe George Enescu, cum cântă la vioara lui fermecată. A rămas profund impresionată. Pe tot timpul șederii la Piatra, Enescu a fost găzduit de Gheorghe Lalu, bogătaș din târg, că așa era obiceiul pe atunci. N-am auzit în zilele noastre de astfel de acte caritabile venite din partea potentaților actuali, deși mulți artiști se află în jenă financiară.

Și la liceu eleva Elena Dumitrescu a fost studioasă și serioasă. Într-o poză, e prezentată în uniformă de elev și cu număr la mână. E dulce foc! Nu văd ce părinte nu și-ar dori să aibă un asemenea copil. Ce defecte am găsit la poză? Numărul matricol e format din ”L.P.N. 80”. Traducere? ”Liceul Piatra Neamț, 80”. Numai că ”N” a fost cusut invers. Se mai întâmplă (v. cartea ”Fragmente de cânt și viață”, autor Elena Botez). La amintitul liceu, a fost colegă cu Iulia Hălăucescu, care i-a făcut și portretul și ambele au beneficiat de severitatea Sidoniei Hogaș, profesoara de muzică de la liceu. Orele de muzică erau ore de teroare. Cine mișca era mort! Când spun asta, mă bazez pe declarațiile unei profesoare de 85 de ani, din Piatra Neamț, care a făcut muzica la școală cu domnișoara. Cum o descrie soprana noastră? Cum a fost:

”Era înaltă, voinică, blondă, cu un coc imens, cu mâini puternice. Când vreo fată din cor falsa, se și trezea cu diapazonul în cap! Sau apucată de moț! Profesoara o punea să repete, să-și repare greșeala. În ora domnișoarei Sidonia, tremuram mai mult decât la ora de matematică. Dar îți deschidea, vrând-nevrând, drumul spre a înțelege frumusețea armoniilor, calea spre minunata lume a muzicii. Te molipseai pentru vecie”.

Și eleva Elena Dumitrescu a avut necazuri cu dificila profesoară de muzică, dar până la urmă au dat la pace. La un 10 mai, pe atunci sărbătoare națională, la marea festivitate a liceului, eleva Elena Dumitrescu a cântat pentru prima dată acompaniată la pian de domnișoara Sidonia, care a făcut și o declarație de bun simț: ”Ți-am spus totdeauna că tu ești muzicală, că ai glas frumos!”. Ziarul ”Universul”, cel mai citit cotidian pe vremea aceea, a publicat un frumos articol despre ”vocea micuței de 16 ani care a interpretat cu mare talent și dăruire dificila arie a Violetei din Opera Traviata”.

Și a început războiul, ăla mondial, ultimul. Deja în aprilie ’44, diviziile sovietice ajunseseră la Târgu Neamț. În această situație alarmantă, directoarea Liceului de Fete din Piatra, Eugenia Popovici, și-a anunțat elevele, cu glasul tremurând: ”De mâine, se închide școala. Veniți să vă luați carnetele de frecvență”. Și s-au executat. Astfel, elevele din clasa a XII-a în anul ’44 au făcut doar șase luni de școală. La vestea că ”Vin rușii!”, pietrenii au plecat în refugiu, fiecare s-a retras pe unde a putut.

Dulcica și a sa familie au ajuns la Lugoj, apoi la Arad, unde tânăra a luat și bacalaureatul, în plin război. Și, deodată, a auzit strigându-se în stradă: ”Armistițiu! E pace! S-a anunțat la radio!”.

Un val de fericire s-a revărsat asupra tuturor. S-a intonat imnul țării, oamenii se îmbrățișau fără să se cunoască. Libertatea a fost repusă în drepturile ei. Atenție!, pentru o clipă. Aparent, lucrurile au urmat normal. Absolventă de liceu, cu bac, eleva Dumitrescu a urmat Conservatorul Regal de Muzică și Artă Dramatică din București, avându-i ca profesori de canto pe I. Stroicesccu și Silvia Vrăbiescu Vațianu, la clasa de Operă pe Jean Rânzescu, la Armonii, teorii și solfegii pe Al. Pașcanu și pe marele compozitor I.D. Chirescu. Colegii cu care a onorat scena noastră lirică au fost Magda Ianculescu, Ioana Nicola, Marina Krilovici, Dan Iordăchescu, David Ohanesian, Lucia Roic și Emil Rotundu, ultimii doi fiind pietreni de-ai noștri.

Când studenția era mai frumoasă, viitoarea soprană a fost chemată de urgență la cadre, de tov. Valter Vogel, care i-a comunicat, rece și distant, că are ”un dosar cu scame”, în consecință e liberă ca pasărea cerului. Paralizată de vestea primită, studenta noastră a plâns. Așa a găsit-o maestrul Radu Botez, prim dirijor și director artistic al Operei. ”Trebuie ajutată”, a zis dirijorul. ”Nu se poate face nimic!”, a răspuns zbirul de la cadre. Și, atunci, dirijorul a luat taurul de coarne: ”O iau de nevastă!”. Sluga partidului și-a schimbat radical atitudinea: ”Maestre, atunci se schimbă problema! Îi facem un dosar curat!”. Și i-a făcut, după ce soprana a ajuns soția maestrului Radu Botez.

Să fim clari, niciodată Elena Dumitrescu n-a fost soția dirijorului. I-a purtat doar numele, de aceea și cartea ”Fragmente de cânt și viață” e semnată de Elena Botez.

#gallery-0-4 { margin: auto; } #gallery-0-4 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 50%; } #gallery-0-4 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-4 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

După absolvirea conservatorului, în ’49, a fost angajată, prin concurs, la Teatrul de Operetă din București, unde, timp de doi ani, a interpretat rolurile de subretă, în Pericola, Tarșita și Roșiorul. ”Transferată la Opera de Stat din Timișoara în ’51, pe postul de soprană de coloratură, timp de 28 de ani, a interpretat peste 30 de roluri de operă și operetă: Rosina din Bărbierul de Sevilla de Rossini, Blonda din Răpirea din Serai de Mozart, Lucia din Lucia di Lamemoor de Donizetti, Meignon de A. Thomas, Lakme de Leo Delibes, Hansel și Gretel de Humperdinck, Gilda din Rigoletto de Giuseppe Verdi, Povestirile lui Hofman de Offenbach”…

Elena Dumitrescu-Botez a cântat și în fața conducătorilor iubiți, Ghiță Dej, Ana Pauker, Petru Groza, N. Ceaușescu. N-a cântat de plăcere, a cântat la ordin.

La sala ”Fantazio”, din București, i-a cântat lui Dej și ”Anei noastre”. În timp ce primul secretar general a urmărit cu atenție spectacolul de revistă, Ana Pauker s-a jucat tot timpul în lojă cu un cățel alb, cu funda la gât. Ceferistul Dej respecta actorii, probabil că se gândea și la fiica lui, artistă, Lica.

Și pe Groza ”l-a distrat” soprana noastră de Piatra. Dorind să vadă spectacolul ”Tarșița și Roșiorul”, s-a autoinvitat. A intrat în sală, s-a așezat în primul rând, refuzând loja de onoare, și-a privit cu interes trupa. S-a distrat copios. Spun martorii oculari: ”La sfârșitul spectacolului, ne invită pe soliști, alături de maestrul Radu Botez la locuința lui. Apasă pe un buton, un perete se rotește și apare un bar cu un ospătar foarte dichisit. Suntem serviți cu vinuri alese Tokai, raritate la sărăcia noastră de atunci”.

Întâlnirea cu Tovarășa de la Cabinetul nr. 2 a fost mai dură. Televiziunea română și-a început viața într-un hambar din str. Moliere nr. 2. Într-o zi obișnuită de repetiții, cu actorii soliști, regizori, s-a auzit prin megafon un glas tăios: ”Aprobăm programul și artiștii interpreți, cu excepția tovarășei Elena Botez, din pricina că are un dinte de culoare mai închisă și tovarășa Elena Ceaușescunu o acceptă”. Cum partidul s-a ”șucărit”, vorba țiganului din Ciritei, soprana și-a tratat dintele și a mers mai departe pe drumul consacrării.

A avut prilejul să cânte alături de parteneri renumiți: marele tenor Di Stefano, partenerul sopranei Maria Calas, baritonul italian Aldo Protti, marele bariton canadian A. Quiliko, Giuseppe Taddei, precum și minunații colegi: Niculescu Basu, Ștefănescu Goangă, David Ohanesian, Octav Enigărescu, Ludovic Spiess, Nicolae Herlea. A concertat cu colegi peste hotare, a cunoscut Bulgaria, Polonia, Ungaria, Germania, URSS-ul, Armenia… Vara, în concedii, când venea în urbea ei de baștină, organiza împreună cu baritonul Emil Rotundu și solista Lucia Roic, pietreni și ei, concerte mult apreciate de protipendada vremii. Cu banii strânși la micile serbări, erau ajutați studenții nevoiași. În aceste acțiuni lăudabile se amesteca și Dumitru Almaș, istoricul de mai târziu. Când Ceaușescu, nemaiavând ce face cu absolvenții de conservator, i-a pensionat la 45 de ani, în loc de 50, și soprana de coloratură Elena Dumitrescu-Botez a fost pusă pe liber. Fără comentarii.

Evident, s-a întors acasă, la Piatra Neamț. Aici, în târgul copilăriei sale, a fost profesor de Canto Clasic, la Liceul ”Victor Brauner”, timp de 26 de ani. A descoperit copii talentați și dornici să învețe meseria dificilă de solist vocal. A format numeroși elevi, mai târziu studenți în toate cele 5 Conservatoare, absolvenți și soliști în țară și în străinătate. A fost iubită de toți.

Întrebată fiind de ce a scris cartea ”Fragmente de cânt și viață”, a răspuns cu vorbele Sandei Stolojan: ”Trecutul, dacă nu e povestit se uită. În familie, zac multe informații care vor dispărea, odată cu moartea celor care tac”. Evident, se referea la familia lui Ștefan Dumitrescu din mahalaua Precista de altădată. Și, de ce nu, la cei șase nepoți care s-au realizat ca oameni.

Prof. Dumitru RUSU

O viață de cântec ”Pentru mine, doamna Elena Dumitrescu-Botez este mărturia vie a unui caracter deosebit, a unei artiste inspirate și a unui profesor de excepție” - Vasile Spătărelu, compozitor.

#Elena Botez #elena dumitrescu-botez #liceul victor brauner piatra neamt

0 notes

radiodinamo1948 · 7 years

Text

Dinamo reușește cel de-al cincilea succes stagional și a doua victorie consecutivă, care ne asigură liniște înainte de pauza competițională.

Cu ceva absențe la nivel de lot, dar având și câțiva jucători lipsă în urma plecărilor din ultimele săptămâni, Dinamo avea o misiune dificilă la Voluntari. Însă jocul prestat a făcut să nu se pună problema învingătoarei, Dinamo fiind clar echipă mai bună și sunt speranțe că jocul va funcționa din ce în ce mai bine, mai ales după ce vor veni și transferurile promise.

FC Voluntari: Balauru – Maftei, Balaur, M. Popescu, Vl. Olteanu – Novac (46 L. Marinescu), Răuță, C. Lazăr (63 Fl. Cernat) – G. Deac (81 Tudorie), Voduț, Ivanovici. Antrenor: Claudiu Niculescu Rezerve: Petrariu – Filipov, Căpățână, Pîrcălabu.

DINAMO: Penedo – Dudea, Nedelcearu, Katsikas, St. Filip – P. Anton (75 I. Șerban), Mahlangu, Nascimento (84 L. Gheorghe) – Costache, Nemec (81 Rivaldinho), Salomao. Antrenor: Cosmin Contra Rezerve: Brănescu – Bawab, M. Oliva, Maric.

Cartonașe galbene: Vl. Olteanu (12), M. Popescu (12) / Mahlangu (37).

#gallery-0-4 { margin: auto; } #gallery-0-4 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 33%; } #gallery-0-4 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-4 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Voluntari Dinamo 1-3

GALERIE FOTO: FC Voluntari-DINAMO: 1-3 Dinamo reușește cel de-al cincilea succes stagional și a doua victorie consecutivă, care ne asigură liniște înainte de pauza competițională.

#DInamo VOluntari #Galerie Foto

0 notes

smartseo4you · 7 years

Text

New Post has been published on Ziarul tau online

Miniștrii de Externe, ținta condamnărilor

Demnitățile în România aduc multe riscuri. Gloria și onorurile se dovedesc efemere, fiind urmate de multe ori de schimbări dramatice de destin. Am prezentat recent în această pagină cazurile miniștrilor de Interne cercetați, trimiși în arest sau la închisoare după sentințe care sunt suspectate și de încărcătură politică. O incursiune în destinele miniștrilor care au condus diplomația românească relevă că și aceste portofolii sunt foarte periculoase. Indiferent de epoca istorică, miniștrii de externe au devenit ținte ale unor procese cu spectacol, represiunea politică fiind învelită pentru prezentare și salvarea aparențelor în pojghița subțire a legalității.

Galeria miniștrilor de Externe din ultimii 90 de ani, de la Nicolae Titulescu, de la primul mandat din 1927, la Teodor Meleșcanu, aflat acum în exercițiu, cuprinde o încărcătură de mari figuri politice, mulți cu destine tragice, morți în pușcării după procese politice. Justiția s-a aliniat în toate epocile la susținerea regimurilor care ordona sentințele pentru eliminarea adversarilor politici.

Dintre cei 16 titulari ai ultimelor două decenii ale regalității, de la Titulescu la Tătărăscu, până la 30 decembrie 1947, mulți au sfârșit în închisorile comuniste. I.Gh. Duca a fost asasinat de legionari, care, în scurta lor guvernare, au deschis procese publice de desființare civică împotriva lui Titulescu, aflat în exil voluntar. Ocupația sovietică și regimul stalinist au lovit în foștii șefi ai diplomației considerați mari dușmani ai puterii populare, judecați în procese cu sentințe dinainte dictate. Ion Antonescu și vicepremierul Mihai Antonescu, care au avut și conducerea Externelor în perioada războiului, până la 23 august 1944, sunt condamnați la moarte și executați în 1946. Mari figuri politice – Ion Mihalache, Istrate Micescu, Gheorghe Tătărăscu, Virgil Argetoianu, Mihail Manoilescu, Alexandru Vaida-Voevod – au murit în temnițele de la Aiud, Sighet, Rm. Sărat sau în arest.Doar Victor Antonescu a murit în țară, în patul lui; Vișoianu, Niculescu-Buzești, Comnen, Gafencu au scăpat cu viață în exil.

Procesul politic CPEx.

În perioada comunistă (1947-1989), Ministerul de Externe a avut 11 titulari. Ana Pauker a fost scoasă din sistem și ținută ani buni în arest la domiciliu la ordinul lui Dej. Schimbarea din 22 decembrie '89, considerată acum de procurori o lovitură de stat, aduce și judecarea liderilor regimului înlocuit. Dintre cei șase miniștri ai epocii Ceaușescu, trei primesc condamnări grele în procesul politic al CPEx. Ștefan Andrei și Ion Stoian iau condamnări de 14 ani. Ioan Totu se sinucide în condiții neclare când află că este condamnat la 16 ani. Procesul a fost considerat o farsă judiciară care anunța un drum strâmb pentru justiția democrației.

Trofeul Calității, recompensă pentru UE și NATO

Nici miniștrii postrevoluție nu au scăpat de anchete și procese penale. Încărcătura politică a proceselor pentru eliminarea lui Adrian Năstase a făcut din Trofeul Calității o mascaradă politică. Cel care a negociat intrarea României în Uniunea Europeană și NATO a fost trimis după gratii de patria recunoscătoare. Acum se află în pușcărie, condamnat la 4 ani, Adrian Severin, vânat de o echipă de la un tabloid britanic și ,,preluat” de procurorii Codruței Kovesi. Fostul președinte al OSCE se întreba cui servește reducerea capacității de negociere a țării prin anihilarea unor diplomați cu mare experiență. Petre Roman pierde procesul cu ANI; Corlățean și Meleșcanu sunt interogați de DNA în dosare care intră în zona neconstituționalității.

Sursa articol jurnalul.ro

, sursa articol http://blogville.ro/ministrii-de-externe-tinta-condamnarilor/

#Stiri

0 notes

jurnalbucuresti-blog · 7 years

Text

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2kjNtKs

Lansare de carte: OPEN CALLS 2011–2016

Joi, 26 ianuarie 2017, ora 19.00

Volumul de față condensează activitatea derulată prin programul curatorial Salonul de proiecte timp de cinci ani, având ca misiune încurajarea producției de artă contemporană tânără din România și Republica Moldova. Programul Open Call a fost principala coordonată care a justificat apariția acestui proiect, pe un fundal precar al scenei locale de artă marcate de lipsa resurselor și a infrastructurii dedicate artiștilor. Publicația reprezintă astfel o colecție importantă de lucrări expuse de-a lungul timpului în cele opt expoziții rezultate în urma apelurilor anuale de proiecte și, totodată, o arhivă relevantă pentru istoria recentă a artei românești și o platformă utilă unor proiecte viitoare de cercetare.

În anul 2011 am propus acest program dedicat artiștilor la început de carieră domnului Mihai Oroveanu, la acea dată director al Muzeului Național de Artă Contemporană din București, considerând important ca acest tip de inițiativă să fie susținută logistic și financiar de o instituție publică. Pe parcursul a patru ani, programul nostru s-a desfășurat în clădirea MNAC Anexa și a devenit în timp un spațiu-reper pentru scena locală de artă. Ultima expoziție din seria de opt a fost organizată exclusiv prin intermediul Asociației Salonul de proiecte, în noul spațiu din Clădirea Universul. Publicarea acestui volum și realizarea expozițiilor rezultate din Open Call în anii 2015 și 2016 nu ar fi fost posibile fără sprijinul financiar al Fundației Erste din Viena, care a înțeles relevanța unui astfel de proiect curatorial și editorial în România.

Programul Open Call a fost poate cea mai dinamică coordonată a Salonului de proiecte, având în vedere atât diversitatea mediilor folosite, cât și interdisciplinaritatea proiectelor, de multe ori ele configurându-se la granița dintre artă vizuală, dans contemporan, performance, muzică experimentală sau teatru. Multe dintre lucrările produse au circulat ulterior în diverse contexte, fiind prezentate în expoziții prestigioase, locale și internaționale. Lucrările au viața lor, dincolo de contextul care le-a generat. În aceeași măsură, sperăm că și publicația de față va reprezenta mai mult decât un efort de arhivare a unui program expozițional, devenind un instrument util pentru cei interesați de cercetarea artei contemporane din România.

OPEN CALLS 2011–2016

Autori texte: Magda Radu, Diana Ursan, Jelena Vesić

Artiști: Marina Albu, Luminița Apostu, Apparatus 22, Maria Baroncea, Vlad Basalici, Dragoș Bădiță, Biroul de Cercetări Melodramatice, Alexandra Bodea, Mihuț Boșcu Kafchin, Răzvan Botiș, Lucian Bran, Cristina Amelia Cândea, Simion Cernica, Andreea Ciobîcă, Claudiu Cobilanschi, Irina Costache, Larisa David, Andrei Dinu, Daniel Djamo, Ion Dumitrescu, Paul Dunca, Alexandru Fifea, Tatiana Fiodorova, Florin Flueraș, Irina Gheorghe, Bogdan Gîrbovan, Mihai Iepure-Górski, Simina Guga, Cătălin Ilie, Mădălina Lazăr, Mihai Lukacs, Mihaela Michailov, Olivia Mihălțianu, Szilárd Miklós, Mixer, Ivana Mladenovic, Monotremu, Alexandru Niculescu, Daniela Pălimariu, Ioana Păun, Allison Peacock, [Perplex], Alexandra Pirici, Alina Popa, Raluca Popa, Sorin Popescu, Veda Popovici, Flaviu Rogojan, Cătălin Rulea, Ștefan Sava, David Schwartz, Sillyconductor, Soyons Impossibles, Zamir Suleymanov, Ștefan Tiron, Iulia Toma

Selectori: Anetta Mona Chişa & Lucia Tkáčová, Nicoline van Harskamp, Little Warsaw, Aurelia Mihai, Ciprian Mureșan, Nedko Solakov, Mona Vătămanu & Florin Tudor

Concept publicație: Alexandra Croitoru, Magda Radu, Ștefan Sava Editor: Alexandra Croitoru Asistent editor: Cătălina Bolozan Traducere: Ciprian Șiulea Redactare texte engleză: Cristina Bogdan, Magda Radu Corectură: Alistair Ian Blyth, Ciprian Șiulea Documentație foto: Ștefan Sava Design: Raymond Bobar Producție: Fabrik

Salonul de proiecte este un program curatorial inițiat în anul 2011 de Magda Radu și Alexandra Croitoru. Acest program își propune realizarea unor expoziții, prezentări și dezbateri care se concentrează predominant asupra artei contemporane din România, punând producțiile tinerilor artiști într-un context local și internațional mai larg. Între 2011 și 2015 Salonul de proiecte a activat în cadrul MNAC Anexa cu sprijinul Muzeului Național de Artă Contemporană din București. Începând cu toamna lui 2015 programul funcționează exclusiv prin intermediul Asociației Salonul de proiecte. Echipa: Alexandra Croitoru, Magda Radu, Ștefan Sava, Alina Bucur.

0 notes

stiri-noi · 4 years

Text

FRAGMENT DE ISTORIE: 30 august 1940, semnarea Dictatului de la Viena (80 de ani)

#FRAGMENT DE ISTORIE: 30 august 1940 #semnarea Dictatului de la Viena (80 de ani)

0 notes

stiri-noi · 4 years

Text

Cosmin Vasile și-a depus candidatura la președinția CJ Dolj din partea Alianței PSD-ALDE. Lista candidaților la consiliul județean

Social democrații doljeni au depus la Biroul Electoral Județean dosarele de candidatură pentru funcția de președinte al Consiliului Județean, post pentru care candidează actualul vicepreședinte, Cosmin Vasile, precum și candidații la postul de consilier județean.

”Astăzi am depus listele de candidați pentru consilieri județeni, dar și candidatura mea pentru funcția de președinte al Consiliului Județean, din partea alianței electorale PSD – ALDE. Intrăm astăzi încompetițiaelectorală încrezători alături o echipă puternică de candidați la primăriile din județ cărora le doresc mult succes. Pornesc la drum cu o echipă de profesioniști, oameni cu experiență, consilieri cu experiență, oameni care au performat, însă și persoane noi în care am foarte multă încredere și știu că împreună vom atinge obiectivele, să rămânem nr. 1 la atragerea de fonduri europene, să finalizăm marile proiecte aflate în derulare și să demarăm noi proiecte în domeniul sănătății, infrastructurii, mediului, cultură și tineret. Mă bucur că pe această listă se află și domnul Ion Prioteasa, omul alături de care în acești patru ani am reușit să atragem fonduri europene, să implementăm proiecte în toate domeniile, să fim consiliul județean care are cele mai multe proiecte, consiliul județean devenind cel mai mare investitor. Știm ce avem de făcut pentru că noi niciodată nu ne-am întrerupt activitatea administrativă. Știu că peste patru ani o să arătăm un bilanț pozitiv, că suntem oameni serioși, că suntem politicienii care atunci când promit se țin de cuvânt. Cu siguranță suntem cea mai bună echipă”, a declarat Cosmin Vasile

youtube

Lista de candidați la CJ Dolj depusă de Alianța PSD-ALDE:

Prioteasa Ion – presedinte CJ, economist 2. Vasile Dorin Cosmin – vicepresedinte CJ, jurist 3. Stănescu Niculina Eugenia – manager Ansamblul ”Maria Tanase” 4. Bică Oana Claudia – vicepresedinte CJ, jurist 5. Durle Dumitru Cosmin – administrator public, inginer diplomat 6. Neațu Breciugă Mihail Adrian – economist 7. Bărăgan Stelian – viceprimar, inginer 8. Pantilimon Marius Cosmin – inginer automatist 9. Rădoi Ionuț Mihai – economist 10. Velișcu Carmen Alina – director scoala, profesor 11. Bică Gheorghe – profesor universitar 12. Nedelescu Gheorghe – administrator special, economist 13. Ilinca Adinel Ionel – economist 14. Cercel Ninel – inginer 15. Marin Marian Viorel – economist 16. Nicola Teodor Alin – jurist 17. Mateiță Constantin Ovidiu – inginer 18. Scărlătescu Lucian Cristian – inginer diplomat 19. Ungureanu Robert Ionuț – inginer 20. Tiberiade Romeo – jurist 21. Văduva Fănel – inginer 22. Cristescu Adrian Daniel – inginer 23. Naicu Daniel – inginer 24. Voicu Clara – economist 25. Vieru Lurențiu – Grigore – inginer 26, Radu Alexandru Cosmin – jurist 27. Panait Gabriela Anca – profesor 28. Florică Cristian – inginer 29. Dragă Gheorghe – economist 30. Calotă Sabina – inginer 31. Călărașu Daniel – jurist 32. Stamatescu Claudia Raluca – profesor 33. Ștefan Adrian – jurist 34. Marinescu Radu Florin – inginer 35. Niculescu Ștefan Iulian – inginer 36. Toma Gabriel – inginer 37. Văduva Costela Sunita jurist 38. Boabă Anca Maria – economist 39. Cepleanu Constantin Ciprian – inginer 40. Ciobanu Cristina Nicoleta – analist 41. Florescu Ștefan Cristian – inginer 42. Popescu Paul Florențiu – inginer 43. Ciobanu Daniela – psiholog 44. Popescu Sorin Costinel – jurist 45. Dujer Ionel Cristian – jurist

#Cosmin Vasile și-a depus candidatura la președinția CJ Dolj din partea Alianței PSD-ALDE. Lista cand

0 notes

stiri-noi · 4 years

Text

Candidatul PNL pentru Primăria Târgovişte: Este momentul unei schimbări cu adevărat!

Aurelian Cotinescu, candidatul PNL pentru funcţia de primar al municipiului Târgovişte, şi-a depus astăzi dosarul la circumscripţia electorală. Acelaşi lucru l-au făcut şi membrii echipei sale de consilieri locali, decişi, aşa cum au spus, să schimbe modul de a se face administraţie în Târgovişte.

De remarcat faptul că, de la eveniment, au lipsit alţi lideri de notorietate din cadrul PNL Dâmboviţa. Nici chiar preşedintele filialei liberale, consilierul de stat Virgil Guran, nu a fost prezent la acţiunea de depunere a dosarelor, fapt nescuzabil în condiţiile în care este ştiut că, în asemenea momente, este nevoie de suport şi de o amplificare de excepţie a imaginii candidatului.

Forţa unei echipe este dată şi de prezenţa celor cu importanţă şi greutate în partid. Orice încălcare a acestei norme poate provoca prejudicii de imagine şi apariţia unei stări de rumoare în rândul electoratului liberal, dar şi al simpatizanţilor.

Este totuşi un lucru bun că, alături de Aurelian Cotinescu, care şi-a păstrat optimismul şi verva, s-a aflat inspectorul şcolar general Ion Sorin, cel care candidează din partea PNL pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa.

Mă aşteptam ca liberalii, reprezentanţi ai partidului de guvernământ, să dea mai multă amploare acestui eveniment care se întâmplă o dată la patru ani. Aurelian Cotinescu consideră ziua de 15 august, Ziua de Sfântă Maria, a fi o una norocoasă pentru liberalii care depun candidaturile.

„Suntem o echipă tânără, o echipă dinamică, o echipă care a reuşit să obţină performanţă în alegerile care au fost anul trecut, o echipă care a reuşit să bată PSD-ul în ultimele trei rânduri de alegeri. Cred că este momentul unei schimbări cu adevărat la nivelul oraşului. Este momentul să redezvoltăm oraşul, este momentul unei schimbări cu adevărat la nivelul oraşului. Este momentul să redezvoltăm cetatea. Este momentul să reaşezăm lucrurile într-o normalitate.

Din păcate, trăim într-un oraş care a pierdut foarte mulţi paşi în aceşti ultimi cinci ani de zile. În timp ce alţii s-au dezvoltat foarte mult, vedem cum Târgoviştea s-a depopulat, şi-a pierdut forţa economică şi perspectivele de a reuşi să redea locuitorilor speranţa unei vieţi mai bune”, a declarat Aurelian Cotinescu.

Candidații PNL pentru Consiliul Local Municipal Târgoviște: 1. Cotinescu Aurelian – economist 2. Bercu Adrian Gheorghe – inginer 3. Ștefan Loredana Mariana – educatoare 4. Tică Dan Alexandru – profesor 5. Ilie Virgiliu – inginer 6. Economu Dorin Adrian – inginer 7. Folea Constantina Mădiluța – profesor 8. Furtună Mihail Cătălin – antreprenor 9. Sandu Dănuț – inginer 10. Niculescu Quintus Mircea – jurist 11. Stanciu Marian – Manager 12. Culcer Gheorghe – electronist 13. Ioniță Marius Cătălin – economist 14. Grigorescu Marian – jurist 15. Milea Alina Marcela – inginer geodez 16. Oană Liviana Mariana – inginer 17. Diaconu Diana – profesor 18. Tudor Teodora Ilina – specialist administrație publică 19. Anghelescu Viorel – laminator (pensionar) 20. Lupu Dan Andrei – inginer 21. Rădulescu Gabriel – muzicant 22. Mihai Adrian – inginer 23. Mihai Narcisa – specialist administrație publică 24. Vasilescu Moțoc Florentina – medic 25. Casandroiu Dan Andrei – economist 26. Olteanu Anca Mihaela – student 27. Tudor Radu Mihail – student

#Candidatul PNL pentru Primăria Târgovişte: Este momentul unei schimbări cu adevărat!

0 notes