#Liviu Crăciun | Explore Tumblr Posts and Blogs

radioromania · 5 years

Text

Gala Premiilor Radio România Cultural 2019 - nominalizările

(4 martie 2019)

Gala Premiilor Radio România Cultural, eveniment de tradiţie şi de prestigiu, ajuns la cea de-a XIX-a ediţie, va avea loc luni, 18 martie, de la ora 19:00, pe scena Teatrului Odeon.

Juriul a făcut cunoscute nominalizările la cele opt categorii de premii care vor fi acordate în cadrul Galei Premiilor Radio România Cultural. Vor fi recompensate cele mai importante reuşite ale culturii româneşti din anul 2018.

Nominalizările la categoria Proză sunt: Gabriela Adameşteanu – pentru volumul Fontana di Trevi, Editura Polirom; Andreea Răsuceanu – pentru volumul O formă de viaţă necunoscută, Editura Humanitas; Dan Lungu – pentru volumul Pâlpâiri, Editura Polirom.

La categoria Poezie: Robert Gabriel Elekes – pentru cartea o dronă care să mă vrea în sfârşit doar pe mine, Casa de Editură Max Blecher; Ruxandra Cesereanu - pentru volumul Scrisoare către un prieten şi înapoi către ţară. Un manifest, Editura Paralela 45; Vasile Leac – pentru cartea monoideal, Editura Nemira.

Pentru categoria Teatru: regizorul Radu Afrim – pentru spectacolul Pădurea spânzuraţilor, după Liviu Rebreanu, producţie a Teatrului Naţional din Bucureşti; Actorul Ovidiu Ghiniţă – pentru interpretarea personajului Andre din spectacolul Tatăl de Florian Zeller, în regia lui Radu Iacoban, produs de Teatrul Clasic Ioan Slavici din Arad; Echipa spaţiului independent Reactor de creaţie şi experiment din Cluj-Napoca pentru programul 100 de ani de România. Istorii secundare.

La categoria Film au fost nominalizate producţiile: Un prinţ şi jumătate de Ana Lungu; Soldaţii. Poveste din Ferentari de Ivana Mladenovic; My life rehearsed in one leg de Bogdan Mustaţă.

Nominalizările categoriei Arte vizuale sunt: ceramista Judit Crăciun – pentru expoziţia Metaforme – eşantioane ale unor concepte plastice (Galateea Contemporary Art în perioada 13.09-10.10.2018, curatori Monika Pădureţ şi Cosmin Năsui); Iosif Kiraly -pentru Uşi închise, plicuri deschise - Lucrări timpurii, 1975-2000 (expozitie deschisă la MNAC în perioada 26.04-30.09 2018, curator Ruxandra Demetrescu); Decebal Scriba - pentru Memory Clouds (expoziţie deschisă la Galeria Anca Poteraşu, în perioada 9.05-30.06.2018, curator Ami Barak).

La categoria Ştiinţă nominalizările sunt: Asociaţia 2Celsius - pentru iniţierea, în 2018, a unei campanie de măsurare independentă a pulberilor din aer şi de promovare a soluţiilor de transport alternative în Bucureşti şi în alte oraşe ale ţării; Sabina Ulubeanu şi Cătălin Creţu - pentru Festivalul Innersound; Săptămânalul Viaţa medicală (fondator dr. Mihail Mihailide) - pentru împlinirea a 30 de ani de la apariţie.

La categoria Muzică: Ioan Vrăsmaş – fondatorul primei companii private de operă din România, Opera Vox; Gabriel Bebeşelea - pentru promovarea culturii naţionale în străinătate; Cristian Soleanu – pentru proiectul I remember Johnny.

La categoria Educaţie nominalizările sunt: Organizaţia Umanitară Concordia pentru Şcoala de Meserii Concordia; Asociaţia Teach for Romania pentru impactul major în educaţie pe care-l are în şcolile din medii dezavantajate; Proiectul Building Skills Through Inclusion - Cum să-ţi construieşti competenţele cu ajutorul incluziunii, realizat de Asociaţia Babilon Travel din Cluj-Napoca.

Din juriu au făcut parte: Bogdan Ghiu - scriitor, traducător şi critic literar, Mihaela Michailov - critic şi dramaturg, Radu Croitoru - manager Radio România Cultural, Cristian Marica - redactor şef Radio România Cultural, Anamaria Spătaru - realizator Radio România Cultural.

Spectacolul va fi transmis în direct onair şi online de Radio România Cultural.

Invitaţiile pentru Gala Premiilor Radio România Cultural pot fi solicitate la tel. 0213.031.515

Un eveniment: Radio România. Producător: Radio România Cultural. Parteneri: Teatrul Odeon, Librăriile Cărtureşti. Sponsori: Aqua Carpatica, Dora Bloom, Asociaţia Somelierilor din România, Perso.ro, Cotnari, Tohani România, Domeniile Sâmbureşti.

Serviciul Comunicare şi Relaţii Publice

Adăugat de Luciana Gingărașu

0 notes

lilicraciun · 4 years

Text

28 11, ora 18, Lansare Lili Crăciun la Palatul Culturii

Onorată să-mi fie prezentate cărțile de cunoscutul scriitor Liviu Antonesei.

View On WordPress

0 notes

news24hrou · 5 years

Text

Premiile decernate celor mai buni jurnaliști din 2018 la Gala Premiilor Superscrieri #8

Ediția #8 a Galei Premiilor Superscrieri, moderată de Amalia Enache și Tudor Mușat și organizată de Fundația Friends For Friends (ffff.ro) i-a premiat aseară, 25 martie, pe scena Teatrului Național București – Sala Studio, pe unii dintre cei mai buni autori din România care ne-au relevat aspecte importante ale realității anului 2018.

„După mine, un jurnalist adevărat ar trebui să îndeplinească următoarele calități: în primul rând să fie sincer, adică o transparență față de sine și de realitatea care îl înconjoară. În al doilea rând, să aibă curajul de a spune adevărul așa cum îl vede și, suplimentar, de a-l apăra în momentul în care i se contestă. Iar dacă e convins de contestatari că nu deține adevărul în întregimea lui, să accepte această situație. Adică să fie sincer până la capăt. Un jurnalist trebuie să aibă o agerime a cozii ochiului – să prindă toate aceste micro-formații ale cotidianului care tulbură viziunea și să aibă capacitatea de a le înlătura.” – Mihai Șora, filozof și eseist, cu un mesaj special pentru Gala Superscrieri.

Marele câștigător al serii a fost jurnalistul de investigație Victor Ilie, ale cărui investigații denunță corupția din interiorul sistemului medical românesc. „Spitalul meu de stat” și „Institutul de boli inventate”, publicate pe RISE Project au câștigat premiul I la categoria Investigație, iar cel din urmă și marele premiu Superscrierea Anului, în valoare de 1500 de euro, susținut din donațiile private ale comunității Romanian Business Leaders.

„Sunt super-fericit că am luat cel mai premiu dintre premiile pe care le poate lua un reporter în România, pentru că textele mele au mai ajuns la niște oameni. Dintre oamenii ăștia, dacă le place textul, sper ca macar 1 sau 2 își vor găsi curajul să povestească despre mizeriile pe care le văd la muncă, fie că lucrează într-un spital, într-o primărie sau în marile corporații globale.” – Victor Ilie, marele câștigător, în prezent jurnalist Inclusiv.

Premiul juriului, strâns din taxa de înscriere în concurs a fost acordat redacției Să fie lumină, pentru întreaga activitate de documentare a cultelor religioase în anul 2018. „Foarte mulți dintre voi și dintre noi ne-am întrebat cum Dumnezeu am ajuns la referendumul de anul trecut. Dacă aveam proiectul Să fie lumină poate nu mai ajungeam.” – Teodor Tiță, director de știri Europa FM, membru al juriului.

Premiul Superscrierea Cititorilor, ales prin votare și susținut de cititorii care au cumpărat Cartea Superscrieri 2.0, a mers către redacția Recorder.ro, pentru materialul Catedrala Umilirii Neamului.

„Din peste cele 30 de premii din seara aceasta, unul singur a mers către presa tradițională. Mă gândeam că asta poate fi o știre, nu? Unul din 30 – restul e la „zona curată a presei noastre”. Zona curată a presei înseamnă să onorăm nu doar talentul, ci să onorăm publicul lăsând să ajungă la el acele articole care sunt cu adevărat cele mai bune, care exprimă cel mai bun, relevant și muncit dintre actele jurnalistice de pe parcursul unui an și nu ceea ce noi calificăm drept imaculat, pur și conform cu propriile noastre credințe.

Cred că așa îi respectăm cu adevărat pe cei despre care scriem sau relatăm. Ani de zile am citit zeci de materiale senzaționale la Premiile Superscrieri despre incluziune, despre acceptare, despre toleranță și despre gestul de a fi împreună. în același timp mi se pare că, an de an, Premiile Superscrieri par că exclud tot mai mult o parte a presei, care n-ar fi suficient de cinstită în ochii noștri, ai celor care facem selecția aici. Noi ca jurnaliști pledăm contra etichetărilor, contra categoriilor, dar atunci când vine vorba de aceste premii mă gândesc dacă nu cumva votăm în funcție de niște bariere ale corectitudinii și cinstei, care ne izolează de fapt.” – Cătălin Tolontan, redactor șef Libertatea, membru al juriului.

Lista de câștigători a fost selectată de juriu din cele peste 200 de aplicații înscrise de autori în competiție și acoperă presa scrisă, video și foto din anul 2018, preponderent independentă, dar și mainstream: Emilia Șercan – președinte juriu, Bogdan Dincă, Cătălin Tolontan, Dan Duca, Florin Negruțiu, Georgiana Ilie, Irina Păcurariu, Marius Comper, Mary Vignoles, Mihnea Măruță, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Paula Herlo, Paul Radu, Petruț Călinescu, Robert Schwartz, Teodor Tiță și Tudor Chirilă ca jurat special. Precizare: ca în fiecare an, în cazul conflictelor de interese, membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea anumitor materiale înscrise.

PREMIILE PE CATEGORII DE CONCURS – premiile I în valoare de 800 de euro fiecare au fost susținute de FAN Courier, Orange România, Centrul pentru Jurnalism Independent, Kaufland și Enel. PORTRET- categorie susținută de FAN Courier PREMIUL I x2: Diana Meseșan, Ca pe tine însuți – Scena9 și Elena Stancu, seria „Aveți grijă de copii” – Teleleu.eu PREMIUL II: Irina Tacu, Nicăieri nu-i mai bine – Decât o Revistă PREMIUL III: Valentin Șchiopu, Dorina nu s-a dat cu Securitatea – PressOne

REPORTAJ – categorie susținută de Orange România PREMIUL I: Diana Meseșan, Sindromul Italia – Scena9 PREMIUL II: Nicoleta Rădăcină, fotografii de Andrei Pungovschi, Pentru tine, ceva veșnic – Decât o Revistă PREMIUL III x2: Andrei Crăciun, Profetul – Să fie lumină și Oana Moisil, Cei care pleacă – Recorder.ro

INVESTIGAȚIE – categorie susținută de Centrul pentru Jurnalism Independent PREMIUL I: Victor Ilie, Spitalul meu de stat și Institutul de Boli Inventate, RISE Project PREMIUL II: Bianca Felseghi, Suveica prin care guvernul Orbán finanţează campania de identitate a secuilor – PressOne și Liuba Șevciuc, Olga Ceaglei, Nicolae Cușchevici, Paradisul oligarhului – RISE Moldova PREMIUL III: Ovidiu Vanghele, Paula Căbescu, Omul nostru din Monaco – Să fie lumină

OPINIE – categorie susținută de Kaufland PREMIUL I: Oana Moisil, Pentru că nu e bine acasă – Decât o Revistă PREMIUL II: Smaranda Bălan, Statul în cap și statul în tăcere: două imagini cu copii din România, între Pitești și Sibiu – Republica.ro PREMIUL III: Andrei Crăciun, Basarabia e România, dar Republica Moldova nu e – Recorder.ro

TV&VIDEO JURNALISM PREMIUL I: Andrei Udișteanu, David Muntean, „Nu e nimeni acasă”, Recorder.ro Materialul a primit în urma acestui premiu invitația de a fi difuzat în cadrul TIFF – Festivalul Internațional de Film Transilvania, alături de motivația organizatorilor: „este o temă de actualitate, care a apărut recurent în media din ultimul an și credem că e important să provocăm o dezbatere în acest sens.” PREMIUL II: Liuba Șevciuc, Iurie Sanduța, Brigada de mercenari – RISE Moldova PREMIUL III: Liviu Tofan, Brașov 1987. Doi ani prea devreme – TVR

FOTOJURNALISM – categorie susținută de Enel SUBCATEGORIA FOTOGRAFIE DOCUMENTARĂ PREMIUL I: Ioana Cîrlig, Nothing to Fear – ioanacirlig.ro PREMIUL II: Mircea Reștea, Oamenii de pe Pirita – DoR & Documentaria PREMIUL III: Octav Ganea, Emigranți – Inquam Photos SUBCATEGORIA FOTOGRAFIE DE NEWS PREMIUL I: Ioana Moldovan, Miss & Mister Down – ioanamoldovan.blogspot.com PREMIUL II: Ovidiu Dumitru Matiu, Lăsatul de sec – Inquam PREMIUL III: Radu Tuță, Protest Piata Victoriei 10 august 2018 – Agerpres

Premiul special Acti-vloggerul anului, creat împreună cu Bitdefender și jurizat împreună cu Tudor Chirilă, a fost oferit lui Mihai Alexandru Hash – o voce tânără care are potențialul de schimba percepții și își mobilizează comunitatea în scopuri sociale.

Foto: Liviu Florin Albei

https://ift.tt/2UY8bOu https://ift.tt/2CFkzfn

0 notes

politicaastazi · 6 years

Text

Atunci când ești președinte, nu trebuie să urmărești banii. Te urmăresc ei pe tine!

Joi, 8 februarie, prestigioasa publicație online hotnews.ro publică un articol prin care dezvăluie că un lobbyst american, Elliot Broidy, are din 2015 o firmă care produce sisteme militare de comunicații, iar această firmă a semnat un acord cu Romarm. Deși nu se știe ce conține acest acord, HotNews opinează că ar fi vorba despre contractul pentru achiziționarea de „Sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTA”, un program de înzestrare a armatei în valoare totală de 180 de milioane de euro. HotNews mai spune că acest contract este răsplata venită din partea lui Dragnea pentru că Elliot Broidy l-ar fi invitat pe șeful PSD la întâlnirea cu Donald Trump, în ianuarie 2017. La vremea respectivă, tot HotNews scria că Dragnea ar fi plătit, de fapt, pentru respectiva întâlnire, aproximativ un milion de dolari. La un an distanță de la afirmația legată de plată, HotNews revine mult mai documentat și scrie că, de fapt, Broidy ar fi acoperit costurile prezenței lui Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu la Washington, la cina cu Trump. Iar Broidy ar fi făcut acest lucru pentru că are interese ca firma sa, Circinus, să obțină acel contract de 180 de milioane de euro. Informația a fost furnizată, cu o zi înainte de a apărea pe HotNews, și de prestigioasa publicație americană McClatchydc.com, care dă chiar mai multe detalii. Americanii de la McClatchydc.com citează și o „proeminentă expertă” din România, Caterina Preda, care spune că „Nu poți obține un contract în România fără aprobarea lui Dragnea”.

Chiar dacă proeminenta expertă

Caterina Preda, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității București, e convinsă și i-a convins și pe proeminenții jurnaliști de la McClatchydc.com de faptul că toate contractele din România trebuie să aibă aprobarea lui Dragnea, există, totuși, o categorie de contracte care nu pot fi obținute fără aprobarea unei cu totul alte persoane.

Acestea sunt contractele de înzestrare a armatei, care nu pot fi obținute de către nici o firmă fără aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. CSAȚ este condus de către președintele României, domnul Klaus Iohannis, și ia hotărârile prin consens. Dacă președintele CSAȚ nu este de acord cu un contract de înzestrare a armatei, de exemplu, cum ar fi chiar această achiziție de 180 de milioane de euro, contractul nu se face.

Președintele României,

Excelența Sa domnul Klaus Iohannis, nu doar că are decizia în ceea ce privește contractele de înzestrare a armatei, dar s-a și arătat încă de la începutul mandatului său prezidențial extrem de preocupat de această problemă. De altfel, prima acțiune prezidențială după întoarcerea din vacanța de iarnă din 2014-2015 a fost semnarea unui acord între toate partidele politice prin care România se angajează, fără a fi consultat și Parlamentul, să aloce anual, începând cu 2017, 2% din PIB pentru armată.

Așa cum spuneam, aceasta a fost prima acțiune publică a președintelui Iohannis după depunerea jurământului, mesajele de Crăciun și Anul Nou, plecarea și întoarcerea din vacanță. Consecvent, domnul Iohannis a urmărit cu atenție și îngrijorare respectarea acestui acord semnat de șefii partidelor parlamentare din 2015, ignorând, în același timp, legea învățământului, care prevede acordarea a 6% din PIB pentru educație.

Dacă vizita la Trump

a lui Dragnea a fost însoțită, susțin HotNews, McClatchydc.com și Caterina Preda, de semnarea unui acord de 180 de milioane de dolari cu firma Circinus a lui Elliot Broidy, vizita lui Klaus Iohannis la Trump a fost însoțită de anunțul că România va achiziționa rachete Partiot în valoare de 3,9 miliarde de dolari. Contractele de achiziție de armament în valoare de peste 100 de milioane de euro nu pot fi făcute fără aprobarea Parlamentului României. Și, totuși, achiziția de rachete Patriot a fost anunțată ca certă în iunie 2017, anunțându-se, de asemeni, că prima tranșă de aproximativ 800 de milioane de dolari trebuie plătită până la finalul anului 2017. Și pentru că prima tranșă bătea la ușă, achiziția de rachete Patriot a fost aprobată de ambele Camere ale Parlamentului pe 20 și 21 noiembrie, după o scurtă dezbatere a legii în comisii, pe 20 noiembrie. Desigur, așa cum spune și proeminenta expertă Caterina Preda, Dragnea a aprobat acest contract.

Conform S&P Global Market Intelligence,

compania Raytheon, producătoarea sistemelor de rachete Patriot, obține din astfel de contracte un profit operațional de 14,3%. Asta înseamnă că din contractul inițial cu România, de 3,9 miliarde de dolari, din care Raytheon are partea leului, de 3,4 miliarde, compania americană va obține un profit de aproximativ 420 de milioane de dolari.

Chiar și pentru o companie americană, un profit de 420 de milioane de dolari este unul destul de mare, mai ales când, cu excepția SUA, nu mai ai decât 12 clienți la nivelul întregii lumi. Să prinzi unul și să-i iei banii presupune dispoziția de a cheltui în avans pentru lobby și, de ce nu, publicitate și PR. Numai că, oficial, Raytheon nu a cheltuit nici măcar un singur leu pentru publicitate și PR în România înainte de semnarea contractului și de virarea primei tranșe din bani.

În săptămâna 11-17 decembrie 2017,

România a plătit către Raytheon prima tranșă din contract, în valoare de 766 de milioane de dolari, fiind programat ca până la finalul lui 2017 să se achite încă 144 de milioane.

Cu siguranța că banii au intrat în cont, Raytheon a început campania publicitară prin care își propune să ne convingă că e bine să cumpărăm de la ei. După ce am cumpărat și după ce am plătit un sfert din valoarea contractului.

Astfel, pe 20 decembrie, în prestigioasa publicație online hotnews.ro a apărut primul articol publicitar al Raytheon, intitulat „România a cumpărat Patriot. Detalii despre avantajele achiziției”.

De atunci și până astăzi au mai apărut cel puțin trei articole publicitare ale Raytheon în prestigioasa publicație online HotNews. Tot din perioada post-plată a primei tranșe datează și pagina de Facebook „Sisteme Patriot”, care, promovându-și contra cost postările, informează publicul român despre avantajele achiziționării de rachete Patriot, la multă vreme după ce decizia de cumpărare a fost luată și la ceva vreme după ce a început să curgă șuvoiul de bani înspre producător. Dar dacă Raytheon vrea să plătească niște publicitate de care nu are nevoie, cine se poate opune?

În campania electorală din 2014,

PNL și PD au cheltuit oficial 7.291.000 de lei. PSD a cheltuit oficial 20.136.000 de lei. Acestea sunt cheltuielile declarate oficial, la Autoritatea Electorală Permanentă. În condițiile în care campaniile prezidențiale pentru Ponta și Iohannis au presupus un număr sensibil egal de afișe, panouri, prezențe online și în presă, precum și plăți nedeclarate către consultanții de campanie, estimările independente din piața de publicitate vorbesc despre costuri ale campaniei prezidențiale de aproximativ 10.000.000 de euro pentru fiecare dintre candidații ajunși în turul II.

Această sumă este mult mai apropiată de realitate și, de fapt, este și suma de care se apropie, conform modificărilor legislative făcute în 2016, cheltuielile pe care le va putea face în 2019 un candidat la prezidențiale. Conform legii, un candidat la funcția de președinte va putea cheltui pentru campania electorală din 2019 20.000 de salarii minime brute pe economie. Adică, la valoarea certă de azi a salariului minim, 38.000.000 de lei. Bani mulți, care trebuie strânși din timp.

Deși a apărut zvonul

că domnul Iohannis nu ar mai fi interesat de alegerile prezidențiale din 2019, fiind pe cale de a deveni președintele Consiliului European la sfârșitul anului viitor, părerea noastră este că, extrem de chibzuit, domnul președinte se pregătește deja pentru cheltuielile electorale de anul viitor.

„Nu trebuie să fii Mafalda ca să-ți dai seama că, atunci când vii în țara asta și întrebi de o agenție de publicitate, ambasada să-ți spună: uite, este o agenție care a făcut campanie președintelui!”. Aceste cuvinte aparțin unui important consultant de campanie electorală, Felix Tătaru, care a lucrat pentru campania electorală a lui Traian Băsescu din 2004, dar și pentru campania electorală a aceluiași din 2009. Declarația însă este din 2006, când a fost întrebat cum se face că pentru obținerea contractului pentru Roșia Montană a fost recomandat de ambasada Canadei. Firma care obținuse respectivul contract se numește GMP și are un lung istoric de publicitate și consultanță electorală.

Ei bine, dacă vă așteptați ca la finalul acestui articol să citiți că Raytheon a ales GMP pentru a-și face în România o publicitate de care nu are absolut deloc nevoie, ne vedem nevoiți să vă înșelăm așteptările.

Patrick André de Hillerin

P.S.: Firma care se ocupă de campania în România a Raytheon, producătorul rachetelor Patriot, se numește Chapter 4 Romania. Acționarii Chapter 4 Romania sunt Chapter 4 Viena, Ioana Mănoiu și Felix Tătaru. Felix Tătaru a fost principalul consultant electoral al lui Klaus Iohannis în 2014, a lucrat pentru PNL în 2016 și va lucra din nou pentru PNL și Klaus Iohannis în 2019.

Sursa: http://www.catavencii.ro/atunci-cand-esti-presedinte-nu-trebuie-sa-urmaresti-banii-te-urmaresc-ei-pe-tine/

Articolul Atunci când ești președinte, nu trebuie să urmărești banii. Te urmăresc ei pe tine! apare prima dată în Justitiarul - revista de investigatii.

vezi sursa: http://www.justitiarul.ro/atunci-cand-esti-presedinte-nu-trebuie-sa-urmaresti-banii-te-urmaresc-ei-pe-tine/ from Blogger http://ift.tt/2oZ4tFT via IFTTT Like: My Library

#IFTTT #Blogger

0 notes

stiriarges · 6 years

Text

A devenit o tradiție, ca în prag de Crăciun, holul primăriei orașului Mioveni să răsune de glasurile sutelor de copii care colindă, an de an instituția și angajații. De la această manifestare nu putea lipsi însuși bătrânul și bunul Moș Crăciun, cel care fermecat de versurile colindelor, le-a dărui copiilor câte un dar. Astfel, astăzi, aproximativ 250 de copii din unităţile de învăţământ de pe raza oraşului, respectiv Liceul “Iulia Zamfirescu”, Liceul Tehnologic Construcții de Mașini, Școala Generală “George Topârceanu”, Școala “Liviu Rebreanu”, Școala Nr. 1 Mioveni, Clubul Elevilor Mioveni, trupa de dans sportiv “Aristocratiqe Dance”, Asociația “Zâmbete și Dăruiește” le-au urat Sărbători Fericite oficialităților locale şi angajaţilor instituției, programul artistic fiind condimentat şi de trupa de saxofonişti “4 Sax Quartet”. Conducerea Primăriei Mioveni le mulţumeşte sponsorilor şi “ Asociației Împreună pentru Orașul Mioveni”pentru pachetele oferite.

Slujbe de pomenire pentru eroii din decembrie 1989

Colindătorii la Primăria Mioveni A devenit o tradiție, ca în prag de Crăciun, holul primăriei orașului Mioveni să răsune de glasurile sutelor de copii care colindă, an de an

0 notes

ourdelectablythoughtfulkingdomme · 6 years

Text

Cunoscutul jurnalist și scriitor, Grigore Cartianu, și-a lansat o nouă carte la Slatina, la invitația Filiala Olt a Partidului Național Liberal. Volumul “600.000”, este o veritabilă carte-manifest despre cele mai mari proteste ce au avut loc în România post- revoluționară, fiind cea de-a IX-a carte publicată de Grigore Cartianu în țară și cea de-a doua la Slatina.

Evenimentul s-a desfășurat în sala de evenimente a Hotel Parc din Slatina cu participarea a președintelui PNL Olt, Liviu Voiculescu, lui Sorin Țârcomnicu, șeful liberalilor slătineni, a Elenei Iotu președinta OFL Olt, precum și a altor membrii liberali din filiala olteană. Din păcate, la această lansare au venit mult mai puțini liberali față de anul trecut, de la lipsind senatorul Siminica Mirea, deputatul Gigel Știrbu dar și alte nume importante ale liberalilor olteni.

Subtitlul lucrării este semnificativ: “Fenomenul #Rezist, povestea celei mai ample rezistențe civice din istoria României”. Despre volumul “600.000”, Cartianu a declarat că este o carte-manifest, în care se vor regăsi cei 600.000 de protestatari din duminica istorică de 5 februarie 2017, dar și toți cei care, într-un fel sau altul, s-au opus odioasei Ordonanțe 13 și jihadului anti-justiție. De asemenea, a adăugat că volumul “600.000” este un pamflet usturător la adresa celor care, prin ordonanțe de urgență și legi ticăloase, încearcă să impună tirania hoției, un este un elogiu adus celor peste 600.000 de români care au înfruntat gerul iernii pentru a-și salva justiția și țara. “600.000” este cartea luptei noastre continue pentru o țară normală, cu justiție puternică și dreaptă, nesupusă politic. Grigore Cartianu este pasionat de istoria noastră recentă și contemporană. Jurnalistul este autorul a patru cărți meticulos documentate despre evenimentele din Decembrie 1989: “Sfârșitul Ceaușeștilor”, “Crimele Revoluției”, “Teroriștii printre noi” și “Cartea Revoluției”. De asemenea, a realizat scenariul filmului documentar “Moartea Ceaușeștilor. Trei zile până la Crăciun”, în regia lui Radu Gabrea.

După ce și-a lansat volumul la Târgul de carte Gaudeamus de la București, Grigore Cartianu a plecat într-un turneu național de trei săptămâni prin Ardeal, Banat, Oltenia și Muntenia. Prima lansare în teritoriu a avut-o la Brașov, pentru că s-a numărat printre orașele cu cea mai consistentă participare la protestele anticorupție din februarie 2017.

După lansarea de carte a lui Grigore Cartianu, de la Slatina a urmat o sesiune de autografe ale autorului. Publicul prezent a achiziționat foarte multe cărți din seria scriitorului, toate fiind foarte interesante tratând istoria post-decembristă.

Cărțile din seria de autor Grigore Cartianu: “600.000” (povestea fenomenului #Rezist), „Sfârșitul Ceaușeștilor” , „Crimele Revoluției” , „Teroriștii printre noi” , „Cartea Revoluției” (ediție enciclopedică, 1,7 kg, peste 1.000 de pagini, 350 de imagini) * „Moartea Ceaușeștilor. Trei zile până la Crăciun” (film pe DVD) , „Jurnalul unui puci ratat” , „Miracolul din noiembrie” și „Hagi” Mai multe amănunte într-o înregistrare la VGtv Regional www.vgtvregional.cabanova.com

Redactor Georgiana Raicu, op. Imag. Editare și montaj, ing. Viorel Raicu

Olt. Grigore Cartianu a lansat un nou volum la Slatina Cunoscutul jurnalist și scriitor, Grigore Cartianu, și-a lansat o nouă carte la Slatina, la invitația Filiala Olt a Partidului Național Liberal.

#600.000 #Elena Iotu #Georgiana Raicu #Grigore Cartianu #Lansare carte Slatina #Liviu Voiculescu #PNL Olt #Sfarsitul ceausestilor #VGtv Regional

0 notes

rudyroth79 · 4 years

Text

„Chipuri din satul românesc” de Daniela Șontică

La Editura Trinitas, în colecția „Media Christiana”, seria „Radio Trinitas”, a apărut recent volumul Chipuri din satul românesc de Daniela Șontică, culegere de articole referitoare la lumea satului tradițional românesc, ilustrată în literatură, artă plastică, muzică, dar și în cercetarea etnografică și sociologică.

Din sumar: Mihai Eminescu şi „sărmanul ţăran român”, „Humuleştii sunt centrul…

View On WordPress

0 notes

byzantinepainting · 7 years

Text

Până pe 19 octombrie 2017, Biblioteca Naţională propune publicului expoziţia Ipostaze Medievale – Interferenţe C@rte ProPatrimoniu – Revalorificări contemporane.

Peste 100 de artişti români prestigioşi expun lucrări inspirate din iconografia creştină, realizate în tehnici consacrate în perioada medievală (bizantină, romanică şi gotică): frescă, mozaic, vitraliu, tapiserie, ceramică, sticlă, metal, grafică, pictură, sculptură etc.

Artişti prezenţi în expoziţie:

► Arte decorative – Lia Maria Andreiţă, Gheorghe Butnaru, Lucian Butucariu, Andrei Călinescu, Cora Ciodac, Cristiana Călinescu Fodor, Ion Nicu Constantinescu, Casia Păpuşoi Csehi, Gheorghe Dănilă, Vasile Dobre, Mihai Dumitru, Daniela Frumuşeanu, Cristian S. Ianza, Ovidiu Ionescu, Enric Matei, Vintilă Mihăescu, Ruxandra Ştefana Munteanu, Costin Neamţu, Cela Neaţu, Cristian Olteanu, Radu Popovici, Alina Rizea Gherasim, Alexandru Roşeanu, Ilie Rusu, Bogdan Sava, Dumitru Sorica, Valeriu Şuşnea, Svetlana Utto, Nicolae Zîmbroianu

► Grafică – Silvia Parascan, Rodica Lomnăşan, Marcel Chirnoagă, Marcela Chirnoagă, Mihaela Constantin, Emil Craioveanu, Viorel Dumitrache, Ion Alin Gheorghiu, Claudiu Victor Gheorghiu, Felicia Ionescu, Magda Isăcescu, Romeo Liberis, Florian Mihăilescu, Olga Morărescu-Mărginean, Alexandru Nancu, Dinu Petre, Nicolae Sava, Zuzu Caratănase, George Paul Mihail, Filip Anton Mihail

► Sculptură – Gheorghe Anghel, Cristian Bedivan, Ioan Bolborea, Sintia Costache, Aurel Contraş, Ovidiu Dumitru, Jorge Mafe, Dan Munteanu, Vasile Soponariu, Victor Sararu, Geo Tuică

► Pictură – Ion Anghel, Liviu Acasandrei, Jan Albu, Teodor Arghir, George Alexandrescu, Gabi Aniţei, Rodica Gheorghe Avram, Marius Barb, Dalia Bialcovski, Brânduşa Bontea, Aurelian Broască, Marin Cârstea, Dorin Coltofeanu, Teodora Coltofeanu, Emil Ciocoiu, Gheorghe Coman, Bogdana Contraş, Cîrstina de la Studina, Vasilica Chifu, Mihaela Constantin, Dan Constantinescu-Cocoru, Viorel Cosor, Paula Craioveanu, Daniel Crăciun, Horea Cucerzan, Petre Damir, Gheorghe Dănilă, Elena Dăscălescu, Victor Dima, Gheorghe Dican, Radu Drăguşin, Liviu Dumitrescu, Constantina Dumitru, Mihai Dumitru, Puiu Costachi Dumitraş, Raluca Ioana Enăchescu, Radu Florea, Irina Florescu, Vlad Iulian Fodor, Adriana Frăţilă, Mihail Gavril, Marin Gherasim, Luminiţa Gliga, Viorel Grimalschi, Ştefania Grimalschi, Eugen Holban, Eugen Ilina, Eugen V. Iovan, Ovidiu Lebejoară, Rodica Lomnăşan, Petru Lucaci, Emanoil Mazilu, Dumitru Macovei, Viorel Mărginean, Alexandru Mărginean, Răzvan Paul Mihăescu, Dan Ştefan Minea, Laurenţiu Midvichi, Florin Mocanu, Mihai Moldoveanu, Cozmin Movilă, Minu Movilă, Lisandru Neamţu, Liviu Nedelcu, Horia Niţu, Letiţia Oprişan, Ioan Oratie, Dan Horaţiu Panait, Ioana-Andra Panduru, Daniela Panigheanţ, Dorina Pădineanu, Silviu Parascan, Ştefan Pelmuş, Constantin Pele, Vasile Pop-Negreşteanu, Iuliana Popescu, Claudia Popescu, Marilena Preda-Sânc, Matei Şerban, Cristiana Purdescu, Marin Răducu, Adina Romanescu, Andrei Romocean, Irina Sava, Alexandru Sibiceanu Manu, Nicolae Stoian, Graţiela Stoian, Luca Matei Stoian, Ioana Stepanov, Florin Stoenescu, Eduard Stoienică, Valentin Tănase, Angela Tomaselli, Petre Velicu, Peti Velici, Alina Vodă, Sanda Butiu, Daniel Stancu, Florentin Vesa, Mariana Gavrilă Vesa.

#gallery-0-10 { margin: auto; } #gallery-0-10 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 25%; } #gallery-0-10 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-10 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

În cadrul vernisajului a avut loc colocviul De ce iubim şi retrăim medievalul?, la care a participat: acad. Răzvan Theodorescu, criticii de artă Doina Mândru, Doina Păuleanu, Pavel Şuşară, Vladimir Bulat, Raluca Băloiu, Virgil Mocanu, Mihai Plămadeală şi Roxana Păsculescu; preotul Florin Şerbănescu, artiştii Petru Lucaci – Preşedinte al UAPR, Nicolae Sava, Gheorghe Anghel şi Gheorghe Dican. Moderatori: Florin Filip, expert patrimoniu UNESCO, şi Marius Tiţa, critic de artă. Colocviul De ce iubim retrăim medievalul? aduce în atenţie inepuizabila sursă a iconografiei creştine medievale, care a marcat şi influenţat, în secolele care au urmat, toate domeniile culturii europene. Adevărate opere de artă, cărţile manuscrise bizantine, romanice şi gotice (secolele IV-XIV) arată o mare vivacitate, fantezie, simţ al observaţiei şi pitorescului, atât prin decorativismul literelor, cât şi prin miniaturile care însoţesc textul, legătura cărţii fiind, la rându-i, gravată sau pictată uneori cu multă măiestrie. Evul Mediu este cel care a impus formatul de codex şi o nouă concepţie asupra paginii, aceasta devenind suport nu numai pentru text, ci şi pentru opera de artă (pictură, gravură). Prin excelenţă depozit de idei, cartea s-a dovedit a fi, astfel, o expresie a măiestriei meşteşugarului-artist, a nivelului atins de artele adiacente tiparului (gravura, arta legăturii şi a impresiunii în piele etc.), precum şi de artele majore (frescă, pictură, mozaic, vitraliu, sgrafitto, tapiserie, ceramică, prelucrarea lemnului, a pietrei, sticlei şi metalului), utilizate în perioada medievală în decorarea edificiilor. Imensul patrimoniu iconografic medieval a fost valorificat şi reinterpretat, de-a lungul timpului, prin intermediul creaţiilor literare, plastice, muzicale, teatrale, cinematografice etc. În ultimele decenii, se poate observa un interes sporit pentru „revizitarea” evului de mijloc, prin ceremonii, ritualuri şi pelerinaje desfăşurate în vechile cetăţi europene, inclusiv româneşti (de la Sighişoara, Sibiu, Târgovişte, Râşnov etc.).

Pe toată perioada de desfăşurare a expoziţiei, vor fi proiectate – pe fond muzical medieval – imagini ale unor documente (manuscrise, cărți vechi românești şi occidentale, ex-libris-uri, partituri etc.) din patrimoniul Bibliotecii Naţionale, precum şi imagini cu lucrările de artă din expoziţie. (sursa comunicat https://www.facebook.com/BibNatRo/posts/1745122035507274)

Expozitie de arta la Biblioteca Nationala a Romaniei Până pe 19 octombrie 2017, Biblioteca Naţională propune publicului expoziţia Ipostaze Medievale – Interferenţe C@rte ProPatrimoniu – Revalorificări contemporane.

#arta contemporana #arte decorative #artisti romani #Biblioteca Nationala a Romaniei #ceramica #critici de arta #fresca #grafica #iconografie crestina #metal #mozaic #pictura #Salonul National de Arta Medievala #sculptura #sticla #tapiserie #vitraliu

0 notes

stiri-noi · 4 years

Text

Cum arată vila lui Liviu Vârciu, pentru care s-a împrumutat 50.000 de euro de la Nea Mărin. Nu s-a uitat la bani înainte de Crăciun

#tehnologie

0 notes

semnebune · 7 years

Text

Programul lunii octombrie la UNTEATRU

PROGRAM 8 OCT – 30 OCT

Duminica, 8 octombrie, ora 18.30 Duminica, 22 octombrie, ora 19

Nora De Henrik Ibsen

Regia: Zsuzsánna Kovács Scenografia: Vladimir Turturica Distribuția: Florina Gleznea, Liviu Pintileasa, Richard Bovnoczki, Corina Moise, Ionuț Vișan

Crăciun. Torvald și Nora Helmer se află în pragul unei noi etape al vieții lor: Torvald a fost numit directorul băncii, o să-și ocupe…

View On WordPress

#teatru #UnTeatru

0 notes

zorindiaconescu · 7 years

Photo

Răsunetul cultural nr 8 / 2017 Din cuprins: Editorial de Andrei Moldovan: Mare kalhoz (3), versuri de Petru Cârdu și Vasko Popa, cronici de Vasile Vidican (Iacob Naros, Liviu Rebreanu si Cuibul Visurilor) și Icu Crăciun (Ștefan Mihuț, Balurile din tranziție) și documentar - Adrian Onofreiu (Resursele vii ale documentului). Suplimentul poate fi citit / descărcat aici.

0 notes

news24hrou · 5 years

Text

PLUS și-a desemnat, într-o primă etapă, candidații la alegerile europarlamentare

Marți seară, la ora 19.00, s-a încheiat votul intern al membrilor PLUS pentru desemnarea candidaților partidului la alegerile europarlamentare. 43 dintre cei 152 de candidaţi PLUS, între care 22 de femei și 21 de bărbați, au trecut de prima etapă a evaluării în interiorul partidului.

În faza următoare, o Comisie de selecție va evalua criteriul competenței candidaților (40% din scorul final). Cei 43 de candidaţi urmează să fie evaluați de Mihaela Miroiu, profesor SNSPA București, Liliana Popescu, prorector SNSPA București, Elena Calistru, Funky Citizens, Mircea Dumitru, rector Universitatea București, și Sorin Ioniță, Expert Forum.

Evaluarea candidaturilor va avea loc în perioada 16 – 22 ianuarie, timp în care aceştia nu au voie să contacteze membrii comisiei, doar cei din urmă având acest drept.

Dacă prima etapă a selecţiei va conta în evaluarea finală în proporţie de 30%, cea de a doua va reprezenta 40% din finalul evaluării.

În a treia fază, Biroul Național al PLUS rezultat în urma Convenției Naționale, care va avea loc la sfârșitul lunii ianuarie, va evalua al treilea criteriu – diversitatea și meritul organizațional (30% din scorul final).

Astfel, în urma aplicării celor trei criterii menționate mai sus, Biroul Național va înainta Consiliului Național spre validare lista finală de candidați la alegerile europene din 26 mai 2019.

Primul care deschide lista PLUS este Dacian Cioloș.

Cei 43 de candidați PLUS desemnați marți seara la europarlamentare sunt:

Dacian Cioloș

3535

(9.1%)

Dragoș Nicolae Pîslaru

2107

(5.4%)

Ramona Victoria Strugariu

1724

(4.4%)

Liviu Sorin Iolu

1425

(3.7%)

Alin Cristian Mituța

1346

(3.5%)

Oana Popescu

1050

(2.7%)

Valeriu Nicolae

1003

(2.6%)

Ionuț-Bogdan Deleanu

970

(2.5%)

Oana-Silvia Toiu

969

(2.5%)

George Gima

892

(2.3%)

Andrei Cristian Ion

820

(2.1%)

Anca-Raluca Majaru

810

(2.1%)

Ioan-Dragos Tudorache

803

(2.1%)

Alexandre Grigorescu-Negri

602

(1.5%)

Andreea Iuliana Leonte

597

(1.5%)

Daniela Șerban

536

(1.4%)

Claudia Rugina

522

(1.3%)

Catalina-Teodora Sofron

493

(1.3%)

Iuliana Alina Gavrila

454

(1.2%)

Diana Amza

449

(1.2%)

Monica-Elena Berescu

435

(1.1%)

Ștefan Pălărie

427

(1.1%)

Mihaela Ileana Nestor Penoy

424

(1.1%)

Paul Raețchi

419

(1.1%)

Andrei Constantin

412

(1.1%)

Gabriela Maria Mirescu Gruber

406

(1.0%)

Ionut Aionitoaei

368

(0.9%)

Aurel Fierăscu

341

(0.9%)

Simina Ana Bossennec

341

(0.9%)

Ovidiu-Ioan Rațiu

337

(0.9%)

Sorin Dan Clinci

300

(0.8%)

Monica Dima

295

(0.8%)

Nicoleta Lucica Murgociu

284

(0.7%)

Kinga Târlea

268

(0.7%)

Bogdan Bilaus

266

(0.7%)

Adrian – Radu Rey

264

(0.7%)

Gabriela Gyongy Mihut

263

(0.7%)

Emanuela Ignățoiu-Sora

252

(0.6%)

Cătălin Chiriac

251

(0.6%)

Anca Ioana Radu

245

(0.6%)

Iulian Crăciun

243

(0.6%)

Beatrice Mihaela Moraru

242

(0.6%)

Octavia Georgiana Anitas Solomon

241

(0.6%)

http://bit.ly/2DetzZz http://bit.ly/2TQT4Wn

0 notes