#springfelling

[lesser-known-composers]

Johannes Cornago ( c. 1400 – c. 1475) - Morte merce, gentile aquill' altera ·

The Newberry Consort ·

Judith Malafronte · Mary Springfels

#Johannes Cornago #early renaissance #classical music #Youtube

[paulinapstryka]

Wiosna w pełni ! Biore cię na klatę 😉 Melancholia - to słowo kierowało mną gdy planowałam podjąć wyzwanie na ten #instawtorek w #kobiecafotoszkola . • Dlaczego melancholia ? Co ona ma do wiosny ? Przecież to bardziej pod jesień pasuje ... Fakt raczej do tej pory wiosna była dla mnie bardziej jak, wybuch dobrej świeżej nowej energii ... w tym roku jest jednak inaczej i choć niezmiennie cieszę się nią tak samo i tak samo lub podobnie daje mi kopa ... jest taka inna - bardziej zrównoważona, mniej zwariowana i szalona. • Niezmiennie piękna albo nawet piękniejsza niż te do tej pory bo dostrzegam jeszcze więcej żyjąc wolniej - ale jakaś smutniejsza, refleksyjna - oto nasza wiosna w moim obiektywie ☺️ • Przyznam szczerze planowałam bzy do tego wyzwania bo one jeszcze bardziej swym kolorem i charakterem według mnie oddają te melancholię która chciałam Wam pokazać, ale nie znalazłam żadnych kwiatów w pełni zakwitu, wiec zostałam przy jabłoni ☺️ • #instawtorek #kobiecafotoszkola #kfs #dziewczynykfs #wiosna2020 #maj2020 #may2020 #springfelling #melancholia #bekind #flowers #springflowers #appleflower #flowertree #fotografkwidzyn #fotografianatury #kwitnacesady #sesjawplenerze #polskawies (w: Gospodarstwo Agroturystyczne "Pod Brzozą") https://www.instagram.com/p/B_zJb0GhJLU/?igshid=1h6km5v1ih9xr

#instawtorek #kobiecafotoszkola #kfs #dziewczynykfs #wiosna2020 #maj2020 #may2020 #springfelling #melancholia #bekind #flowers #springflowers #appleflower #flowertree #fotografkwidzyn #fotografianatury #kwitnacesady #sesjawplenerze #polskawies

[annelilindskog]

Happy weekend #spain #saturdaymood #barcelona #springfelling #hereandnow (på/i Barcelona, Spain)

#springfelling #saturdaymood #spain #hereandnow #barcelona

[aurelia-freedom]

Smelling spring 🐶 !! 🇧🇪 #dogfellings#naturelover#springfelling#simplejoys#rootsnature#snowdrops#perceneige (à Belgium)

#simplejoys #snowdrops #perceneige #springfelling #rootsnature #dogfellings #naturelover

[bartholomaus]

Relatarea ofițerului Friedrich Schwanz von Springfels: "[Oltenii in sec 18] În ce privește felul lor de viață, ei nu sunt greu de mulțumit cu mâncarea, grâu, carne, pește, vânat se pot avea din belșug, dar la gătit nu se pricep. Apoi și multele posturi condamnă pe bieții români, de cele mai multe ori, la usturoi, ceapă și supă de varză. Pâine se mănâncă de asemenea puțină, căci boierii înșiși și toți cei care sunt mai de seamă, întrebuințează în locul ei azimă, adică un aluat de făină de grâu cea mai bună și cea mai albă, copt în spuză, iar cei de rând un aluat din făină de mei sau chiar mămăligă, adică o fiertură vârtoasă de făină de păpușoi fiartă cu apă într-o tingire, putând apoi fi tăiat cu cuțitul. Dar pe de altă parte, vinul bun și mult trebuie să suplinească într-o oarecare măsură acest cusur.

https://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/felul-al-aranilor-oltenia-prima-jumatate-secolului-al-xviii-lea

(Călători străini despre Țările Române, IX, București, 1997, p. 67–68)

Am adugat acest comentariu si apropo de o discutie avuta mai demult cu cineva in care ii explicam ca cele mai bune retete traditionale romanesti au venit in veacul 19 pe filiera turco/greaca. Mancarea cu adevarat romaneasca era cea taraneasca, fara rafinamente si gusturi sofisticate, simpla si saracacioasa. Mezeluri, salata de vinete, sarmale, plachii au cam venit din sud.

Ca de obicei subiect stufos, discutie lunga, granite neclare. Oricum taranul oltean de secol XVIII are mai multe in comun cu taranul suedez de secol XVIII decat cu boierul oltean de langa el. Totul se redefineste acum, inclusiv sofisticareala, kitschul, luxul ... Cred ca vom pune pe masa dezbaterii o abordare destul de diferita in curand. Ramane insa competitia asta stupida de orgolii, ca si cum virtutea ar fi ereditara si prostia ar avea granite...

Buna comparatia cu taranul roman care semana mai curand cu cel suedez sau turc decat cu boierul de langa el. Am citit niste memorii de pe la 1850 vis a vis de un han de pe la Rucar in care se gatea infect si simplu. E drept era si un pastrav fript pe acolo dar vechi si musteriul a renuntat sa il manance. In paralel vezi cartea de bucate a lui Kogalniceanu in care existau retete de cozonaci cu 200 oua

Cate bordeiuri, atatea obiceiuri.

Depinde de ingrediente. daca ai doar malai de mei, ceapa si cartofi ce gatesti? Friptura de pui umplut cu alune? In sec 18 si 19 in mediul rural chiar era saracie. Si nu orice bucatarie isi permitea sa aiba o diversitate mare de legume. De carnuri/branzeturi nu mai vorbesc. Unii n-aveau nici sare.

Probabil că mâncarea oamenilor simpli/ţărani  români din evul mediu, până spre mijlocul sec. al XIX-lea, dar aproape sigur şi după aceea, era asemănătoare modului în care aceştia  trăiau... Când locuieşti în bordeie săpate în pământ, acoperite cu paie, în sărăcie, este  de presupus că şi mâncarea este la fel,adică sărăcăcioasă şi monotonă, chiar dacă produse agricole, animale de casă, vânat, peşte, se mai găseau... Diferenţa dintre obiceiurile culinare ale ţăranului sas sau ungur din Transilvania şi cele ale ţăranului român din Valahia sau Moldova ( sau chiar din Ardeal) era determinată şi de modul de trai al acestora...

Da, taranii din Evul mnediu, nu numai de la noi din tara, se baza pe fierturi ff simple de legume si macinaturi simple de graunte. Asa au rezistat nu 2000 de ani ci 7000...Carnea (inclusiv peste) nu era accesibila in toate zilele, nu putea fi conservata etc. De ciorbe nu am zis nimic ca nu ar fi autohtone. Desi zama acra pare sa fie ceva influenta slava din nord-est...Pana la urma tot fiertura de legume e. Apropo, poti sa enumeri cate legume foloseau taranii munteni pe la..sa zicem, 1500...?Fasole? nu! Orez? nu! Cartofi, rosii, castraveti?nu...Iti zic eu: varza, ceapa, usturoi, napi, mei, ceva radacinoase si alte asemenea....Smantana, untul, slanina afumata erau dar nu le aveau toti...Si mancau doar ocazional asemenea "bombe proteice"

Exista un proverb sasesc despre mamaliga, care spune ca dupa ce ai mincat-o seara , trebuie sa mergi in virful picioarelor in pat, ca sa nu te ia foamea de la efort.

[lesser-known-composers]

Johannes De Stokem (c. 1445 – 1487 or 1501) - Je suis d'Alemagne ·

Newberry Consort · William Hite · Mary Springfels

#Johannes De Stokem #renaissance music #Youtube

[lesser-known-composers]

Carl Rosier - Suite für drei Violinen from Antwerpsche Vrede-Vreught: Intrada - Allemande - Courante - Sarabande - Aria - Ballet - Gigue ·

Andrew Manze · John Holloway · Stanley Ritchie · Nigel North · John Toll · Mary Springfels

#Carl Rosier #baroque music #Youtube

[lesser-known-composers]

Neidhart von Reuental - Owê dirre nôt!

Musical Ensemble: Newberry Consort

Conductor: Mary Springfels

Counter Tenor: Drew Minter

#Neidhart von Reuental #Youtube #Minnesänger

[turangalila]

Johannes Cornago (c. 1400 – after 1475) Credo. Missa la mapa mundi apud Neapolim et la Missa nostra donna sancta Maria [(ff.279v-281) MS 1375 [88] “Trent 88” (Ca. 1460-5) Museo Provinciale d'Arte, Castello del Buonconsiglio, Trento, Italy (I-TRbc)]

CORNAGO: – Missa de la Mapa Mundi. soloists and mebers of His Majestie’s Clerkes, Paul Hillier. – Secular music of 15th-century Spain. The Newberry Consort, Mary Springfels,dir. (Harmonia Mundi, 1999)

#juan de cornago #johannes cornago #renaissance #sacred #mass #choir

[turangalila]

Johannes Cornago (c. 1400 – after 1475) Agnus Dei. Missa la mapa mundi apud Neapolim et la Missa nostra donna sancta Maria [(ff.283-284) MS 1375 [88] “Trent 88” (Ca. 1460-5) Museo Provinciale d'Arte, Castello del Buonconsiglio, Trento, Italy (I-TRbc)]

CORNAGO: – Missa de la Mapa Mundi. soloists and mebers of His Majestie’s Clerkes, Paul Hillier. – Secular music of 15th-century Spain. The Newberry Consort, Mary Springfels,dir. (Harmonia Mundi, 1999)

#juan de cornago #johannes cornago #renaissance #sacred #mass #choir

[turangalila]

Johannes Cornago (c. 1400 – after 1475) Sanctus. Missa la mapa mundi apud Neapolim et la Missa nostra donna sancta Maria [(ff.281v-282v) MS 1375 [88] “Trent 88” (Ca. 1460-5) Museo Provinciale d'Arte, Castello del Buonconsiglio, Trento, Italy (I-TRbc)]

CORNAGO: – Missa de la Mapa Mundi. soloists and mebers of His Majestie’s Clerkes, Paul Hillier. – Secular music of 15th-century Spain. The Newberry Consort, Mary Springfels,dir. (Harmonia Mundi, 1999)

#juan de cornago #johannes cornago #renaissance #sacred #mass #choir

[turangalila]

Johannes Cornago (c. 1400 – after 1475) Gloria. Missa la mapa mundi apud Neapolim et la Missa nostra donna sancta Maria [(ff.277v-279) MS 1375 [88] “Trent 88” (Ca. 1460-5) Museo Provinciale d'Arte, Castello del Buonconsiglio, Trento, Italy (I-TRbc)] [ (ff.96v-98r) MS DG IV 47 (Strahov Codex) Strahov Monastery Library, Prague]

CORNAGO: – Missa de la Mapa Mundi. soloists and mebers of His Majestie’s Clerkes, Paul Hillier. – Secular music of 15th-century Spain. The Newberry Consort, Mary Springfels,dir. (Harmonia Mundi, 1999)

#juan de cornago #johannes cornago #renaissance #sacred #mass #choir

[lesser-known-composers]

Neidhart von Reuental - Owê dirre nôt

(Minnesänger, Holy Roman Empire, 13th c.) ·

Mary Springfels · The Newberry Consort

#Neidhart von Reuental

[lesser-known-composers]

Juan Cornago  "¿Qu'es mi vida, preguntays?"

The Newberry Consort, Mary Springfels, Judith Malafronte

#Juan Cornago #early music #The Newberry Consort

[lesser-known-composers]

Johannes Stokhem - Je suis d'Alemagne 

The Newberry Consort - Mary Springfels, dir.  Villon to Rabelais, 16th Century Music of the Streets, Theatres, and Courts Mary Springfels (vielle, rebec, viol), David Douglass (vielle, rebec), William Hite (tenor), Drew Minter (countertenor, harp), Tom Zajac (baritone, harp, recorders, flutes, hurdy-gurdy, bagpipes, percussion)

#Johannes Stokhem

[bartholomaus]

Cum i-a obligat stăpânirea habsburgică pe olteni să renunţe la bordeie şi să-şi ridice case

Ofiţerul Schwanz von Springfels, care a realizat harta Olteniei, în primii ani după anexarea provinciei la Imperiul Habsburgic, a descris viaţa ţăranilor din Oltenia din prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Ocupaţiile de bază ale locuitorilor sunt plugăria, îngrijirea viilor, creşterea vitelor şi a albinelor, precum şi negoţul cu cai, oi, vite, miere, ceară, unt, vin, lână, peşte şi porci cu locuitorii din Transilvania. „Ca meseriaşi, găseşti doar puţini cizmari şi croitori, cât şi blănari. Maiştri meşteşugari nu sunt deloc, decât doar dacă am vrea să socotim astfel pe ţiganii care îndestulează toată ţara cu munca lor de fierari şi lăcătuşi“.

Căpitanul Schwanz von Springfels arată în descrierea sa că oltenii nu se pricep la gătit, iar în loc de pâine consumă mai mult mămăligă.

Locuitorii din Oltenia trăiau îi bordeie Ofiţerul mai prezentat şi situaţia locuinţelor din Oltenia. Astfel, înainte de stăpânirea habsburgică, locuitorii din Oltenia trăiau în bordeie, însă noua conducere a impus construirea de case deasupra pământului: „Locuinţele lor erau odinioară mai mult sub pământ, pe acestea ei le numesc bordeie, dar după ce Excelenţa sa domnul general comandant a poruncit să fie clădite case, ei au început să locuiască în case deasupra pământului. Printre mănăstirile lor se află unele mari şi destul de bine clădite; odăile de sus ca şi cele de jos sunt boltite. Dintre casele stăpânirii sau ale boierilor se găsesc puţine bune afară de hanul de la Craiova şi de palatul domnului Constantin la Brâncoveni, unde se află casa lui de baştină“. Citeste mai mult: adev.ro/pbezm5