Tumgik
#cei batrani
romedical · 1 year
Text
Bunicii tai au nevoie de cadre de mers pentru a se putea deplasa? Iata de ce criterii sa tii cont in alegerea lor!
Tumblr media
Odata cu inaintarea in varsta, oamenii isi pierd din forta si capacitatea lor de a se descurca singuri in activitatilor cotidiene este mult diminuata. Daca unii batrani accepta ajutorul altor persoane care sa ii ingrijeasca, altii isi doresc sa se bucure de independenta cat mai mult timp.
Astfel ca cei care intampina dificultati in principal la deplasare, mai ales pe distante lungi, pot alege sa utilizeze cadre de mers, care sa le ofere sprijinul de care au nevoie. In plus, aceste dispozitive medicale sunt utile si persoanelor care nu au probleme cauzate de varsta inaintata, ci de diferite afectiuni sau accidente dupa care au nevoie de o perioada de recuperare a functiilor locomotorii.
Ce sunt si cui se adreseaza cadrele de mers?
Un cadru de mers este un dispozitiv medical dedicat persoanelor cu mobilitate redusa la nivelul membrelor inferioare, cauzata de leziuni, interventii chirurgicale, boli, handicap, varsta etc. Drept urmare, acesta este un ajutor util pentru mersul pe jos, care le permite celor aflati intr-una dintre situatiile anterior mentionate sa se deplaseze fara ajutorul unei terte persoane.
In general, un cadru de mers este alcatuit dintr-un cadru metalic, ce ofera patru puncte de sprijin, fiind echipat cu manere si picioare antiderapante, uneori fiind dotat si cu un loc de odihna. Cu toate acestea, pe piata exista mai multe modele si tipuri de cadre de mers, o gama variata fiind disponibila in magazinul online TesaMedical.ro.
Cadre de mers | fotoliu rulant | TesaMedical.ro
Tumblr media
Care sunt principalele criterii de care trebuie sa se tina cont la alegerea cadrelor de mers?
Pentru utilizarea in aer liber, este preferabil sa se tina cont de aspecte precum marime, manevrabilitate, accesorii si roti adaptate unui teren exterior, posibil chiar accidentat, atunci cand se alege cadrul de mers. Pentru cei care se deplaseaza cu mare dificultate, mai potrivit poate fi insa un fotoliu rulant pentru iesirile in aer liber.
In schimb, pentru un cadru de mers folosit la interior ar trebui sa se tina cont de criterii precum, greutate, manere, sistemul de franare – mai ales in cazul celor cu roti.
0 notes
tiagolima011 · 3 years
Text
nu degeaba zi cei batrani ca, cainele este cel mai bun prieten al omului
1 note · View note
Cei mai faini profi is aia batrani care nu se straduiesc deloc,iti predau numa ca trebe si nu intelegi nimic si apoi tot ei isi bat joc de tine si zic ca esti prost sau ca ii o clasa de idioti si ca nimeni nu trece de examen. E faina scoala in romania.
eu sunt la mijloc, fiindca am fost si eu eleva, dar si patesc sau aud chestii din cancelarie de ma crucesc
110 notes · View notes
Text
Simt nevoia sa va spun ceva.
Sunt in spania de cativa ani, si acuma problema asta care ne afecteaza pe toti ma face sa fiu inchisa in casa de aproape 4 saptamani. Cand zic ca stau inchisa in casa inseamna ca chiar nu am iesit nici macar sa cumpar paine. Va puteti intreba, dar de ce?
Nu este vorba ca nu am putut, intr-adevar puteam merge la cumparaturi, sau sa cumpar paine, dar de cand am auzit de virusul asta, am inteles ca nu e gluma.
La inceput ma sufoca gandul ca trebuia sa fiu in casa, dintr-odata nu mai puteam merge la facultate, gata cu lucru.. toate au disparut. Dupa mi-am dat seama cum urcau cazurile in fiecare zi, cum mureau sute de oameni pe zi..
Dar cel mai groaznic era cand cea mai buna prietena ma suna plangand sa imi spuna ca unchiu ei o dat pozitiv, ca bunica ei la fel, si ca e la spital.
Atunci am realizat ca nu pot sa ma plang, ca trebuie sa stau in casa pentru ca daca iesim punem in pericol prea multi oameni.
Dupa ce am realizat eu asta, vedeam cum sute de oameni mergeu in tara mea, si puneau in pericol pe batrani mei, aia care ne asteapta mereu acasa. Si asa am realizat cat de inconstienti putem fi.
Am auzit ca in romania oameni merg la gratare, scapa din casa cu tot felul de scuze, nu realizeaza deloc pentru ca zic ca nu e adevarat treaba cu virusul.
Eu ce pot sa spun? Nu mai lucru, nu mai merg la facultate, stau in casa si inca mai am mult de stat.
Dar voi? Voi credeti ca in cazul in care virusul e adevarat, in cazul in care ajunge in romania asa cum a ajuns aici, voi credeti ca batrani nosti o sa reziste?
Aici aplaudam in fiecare seara pe medici, asistente, politie. In fiecare seara la 20:00 iesim pe balcon sa ne vedem vecini, si sa ne bucuram cu gandul ca mai este putin si suntem bine.
Dar voi? Voi ce faceti?
As vrea doar sa va rog sa fiti mai constienti de situatie. Si daca nu pentru voi, pentru cei din jurul vostru.
152.446 de cazuri
12.238 de morti.
Va rog stati in casa, pentru bunici mei, sa ii mai vad la vara. Pentru bunici vostri, sa va bucurati de ei. Aveti grija de romani nostri, eu am avut in momentul in care am hotarat sa nu vin, si o sa am in continuare.
Cu drag,
O anonima.
8 notes · View notes
Text
Slatina
Slatina.Un oras cu o istorie plin de mistere la tot pasul,dezlegate cu pricepere,de cele mai lucide minti si pline d crativitate.Vorbind in special de acest oras,cu totul si cu totul special,ai putea vedea ca nu este un simplu oras,dandu-ti tie ca cititor o insemnatate deosebita plina de enigme inca nedezlegate de-a lungul cararilor,chiar si cele cu o singura linie de circulare precum,Bolta,numele de cod a unui loc colindat de adolescenti,ascunsi si acompaniati de vocile de repros ale celor mai sumbri si maniosi batrani,vrabiutele care le colinda astamparul nesocotit de privirile fara pic de vlaga ale adolescentilor,iar politia dand raita saptamanal la bancile pline de secrete neintentionat lasate in enigma acestora. In apropiere de cartierul terorii se afla un cartier care se poate deosebi usor,printr-un localuri ce-l inftisaza neizat precum,unele dintre cele trei licee preferabile de locuitorii slatineni.Acest cartier este cunoscut,in special,de partea sa zisa si “Taramul Pierdutilor”,aflata de cateva blocuri distanta de liceul cartierul,unde,deobicei,vei observa,negresit,adolescenti si adolescente intr-o stare anume,pesemne ca nu sunt permanent in lumea reala,acufundati in somnul-nesomn ale narcoticelor,consumate intr-un mod alarmant. In dealungul liceeului,mai precis in spatele lui,se afla o dezonorabila si indiscreta,asa zisul,loc de intalnire al adolescentilor pentru o iesire in oras sau prin pierderea indeajuns de excesiva a lor,aruncand tot felul de argumente si indispuneri serios intonate,aprofunzate de mintile lor,usor impunatoare de o mica fiinta,aceea fiind,cu siguranta,”Sfanta”tigara. Sincer,un loc frumos,privind in interiorul lui,amintiri,prietenii si iubiri,pline de sperante,uitate si reamintite de unele jocuri de cuvinte sau amintirile bine dibuite ale acestor cunostinte.Ganditi-va ca locatia acestui loc,pierdut de soarta,fiind la randul lui,umplut de persoanele enigmatice si intunecate,purtand in insemnatatea lor un secret greu de inregistrat. Putin mai in fata,mai exact langa un liceu cu un imens si imbogatit teren de fotbal,precizand astfel,gazonul usor deranjat de agitatia copiilor de clasele mici cat si de antrenamtentele indelungate ale fotbalistilor cu ranguri importante,pot spune acceptabile,acompaniati de fetele cu forme mandre pe terenul imens si racoros din interiorul cladirii,umplandu-ti in imaginatiile tale,chiar cele mai erotice dintre ele. Dincolo de cladire,la circa doua strazi distanta,langa un Carefour imens,unde ascunde Bila de odinioara,se poate observa cartierul cu niste lumini surprinzatoare,vii si de o natura propie,pe geamul unor cladiri de 4 etaje si invechite de vreme,un baiat inalt,acompaniat de vise si cafeaua sa aburinda,spumoasa si de calitate superioare,observa la voia indoieli,culorile jucause ce se imprimeaza in ochii sai mici si negri asemanati ca doua margele de safir,sclipitori si ageri,se gandesc la fata demult pierduta de sosirea de mult dorita a vacantei de iarna. Din pacate,sosirea vacantei nu echivalat si cu inceperea tabloului,mult dorit de copii sprinteni si obositori din fata blocului,privind de altfel, stelele asemanati cu niste licurici,luminad de zori,negura fara fund al cerului.Iar in ajutorul lor se poate observa luna mandra si perfect rotunda,luminand cu putere colturile intunecate ale cartierului,ferite de vazul lumii.Formatul fiind o mica si insemnata plansa cosmica,desenata de un copil cu visurile lui depline,spre spatiul cosmic,inca nedescoperite,nici de cei mai buni astronomi. Somnul,si rasuflatul rar si molatec al fratiorului sau,cat si al parintilor lui,ii ofera baiatului o stare inexplicabil de energica,cu gandul la simplul lui stimulent de somn adanc,adica,”Sfanta”tigara,aruncat in mici sfortari in somnul prelung si durabil al baiatului. Din somnul insemnat al adolescentului,ajungem in partea cealalta al orasului,mai precis in partea de jos al orasului,fara viata si pacatoasa spre semnul asfintit al bisericii cu o insemnatate mare,in randul oamenilor in varsta si plin de sperante impedicabile de moarte si dureri avantate ale familiei/prietenilor.Se afla un mare si insemnat liceu cu o tenacitate insuprtabila ascunse in antichitatea sa exasperata de profesori cu aere de superioritate si colegi care mai de care,inghsuitit de egoul lor slabit si restabilit de colegi puternici emotional.....TO BE CONTINUED
2 notes · View notes
misterady · 4 years
Text
"O pungă cu alimente, o avere pentru un bătrân" este mărturia celor de la Asociația Europeană a Drepturilor Omului și Protecției Sociale care sprijină persoanele aflate momentan în situaţii de risc
“O pungă cu alimente, o avere pentru un bătrân” este mărturia celor de la Asociația Europeană a Drepturilor Omului și Protecției Sociale care sprijină persoanele aflate momentan în situaţii de risc
Dacă, pentru cei mai mulți dintre noi, izolarea impusă de situația sanitară este un inconvenient, mai mic sau mai mare, dar nu o dramă, există, lângă noi, 545 de oameni care sunt cu adevărat în impas, fiindcă sunt vârstnici și singuri. Către aceștia s-au îndreptat, cu pachete de sprijin, oamenii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială Persoane cu Dizabilități Protecția Copilului și Adopții AEDOPS…
View On WordPress
0 notes
geekiro · 2 years
Text
Winamp va vinde un NFT cu designul său original din 1997
Winamp va vinde un NFT cu designul său original din 1997
Acesta este un software despre care vor vorbi cu siguranță doar cei mai batrani. Cu toate acestea, Winamp și-a marcat timpul datorită playerului său multimedia care a făcut anii de aur ai MP3-ului în anii 2000. Lansat în 1997, acesta din urmă a fost cumpărat de AOL în 1999 înainte de a cădea treptat în uitare în anii 2010. odată cu apariția platformelor de streaming. În 2018, Winamp își anunță…
Tumblr media
View On WordPress
0 notes
smartseo4you · 3 years
Text
Egregora da sansa varstnicilor sa se bucure de o batranete linistita
Tumblr media
Egregora da sansa varstnicilor sa se bucure de o batranete linistita   Fiecare dintre noi, intr-un moment al vietii noastre, ajungem in punctul in care devenim incapabili de a ne mai ingriji singuri si, astfel, avem nevoie de cineva care sa se ocupe indeaproape de nevoile si dorintele pe care le vom avea. Este extrem de important sa stii sa alegi locul ideal pentru o persoana care se afla la nevoie si necesita ingrijiri speciale, motiv pentru care alegerea unui camin de batrani in Baneasa, pentru locuitorii din Bucuresti, poate fi cea mai buna optiune pentru a le asigura varstnicilor un trai mai mult decat decent. In acest camin de Batrani din Baneasa, bunicii sau parintii tai se pot bucura de oportunitatea de a-si recapata cel putin o parte din activitatile pe care le faceau atunci cand mintea si corpul lucrau armonios si ii puteau ajuta sa faca lucruri benefice pentru ei insisi, dar si pentru cei dragi.   De asemenea, in acest centru de batrani din Baneasa punem la dispozitia pacientilor nostri servicii de asistenta medicala care sunt de tip preventiv, curativ, de recuperare, de reabilitare medicala paliativa, iar acestea cuprind consultatii medicale de specialitate, evaluari, investigatii, tratamente medicale,… , citeste tot articolul https://is.gd/W4Q6Bz
0 notes
Criteriile de alegere a unui camin de batrani
Tumblr media
Exista doua categorii de persoane care cauta informatii despre camine de batrani: familiile celor trecuti de prima tinerete care au nevoie de ingrijire permanenta pe care familia nu o poate asigura din diverse motive, dar si batranii care fie nu au copii, fie cei dragi sunt departe si nu se pot baza pe ajutorul lor. Batranetea vine la pachet cu diverse boli si probleme, de aceea este binevenit un ajutor specializat cum este cel oferit in camine.
Nu gasirea unui camin poate constitui o problema, ci gasirea celui potrivit, care sa raspunda tuturor nevoilor rezidentului. Sunt zeci de astfel de camine numai in Bucuresti si imprejurimi, dar nu toate ofera servicii complete sau nu sunt accesibile din punct de vedere financiar. Pentru a usura alegerea, este necesara intocmirea unei liste de beneficii oferite de un camin de batrani care se respecta.
Tipul de camera disponibil
In general, caminele ofera cazare in camere moderne cu 1-2 locuri. In functie de dorinte, se poate opta pentru una din variante. Daca batranul isi doreste compania unei alte persoane de varsta apropiata si care ar putea avea preocupari comune, atunci se recomanda cazarea intr-o camera cu mai multe paturi. Insa daca rezidentul isi doreste intimitate, este posibila alegerea unei camere cu un singur pat. Trebuie stiut ca acest lucru implica si costuri mai mari.
Alimentatia asigurata
Caminele de batrani trebuie sa ofere rezidentilor sai trei mese si doua gustari zilnice. Este importanta nu doar calitatea alimentelor, ci si alte aspecte, cum ar fi: posibilitatea de a lua masa la orele dorite sau asigurarea unui regim special pentru persoanele cu diverse afectiuni ce necesita atentie.
Asistenta medicala si supraveghere permanenta
Scopul pentru care o persoana in varsta ajunge intr-un camin este nevoie unei supravegheri permanente. De aceea, un camin de batrani respectabil va trebui sa dispuna de personal calificat si amabil, care sa asigure o atmosfera placuta.
Este important sa fie asigurate si servicii medicale, cum ar fi un medic permanent sau cel putin ingrijire zilnica de catre asistente medicale si infirmiere. Serviciile optionale ofera posibilitatea unor investigatii suplimentare suplimentare, la medici specialist.
Modalitati de petrecere a timpului liber
Nu este suficient sa fie asigurate conditii de cazare, alimentatie si servicii medicale pentru ca batranii sa se simta ca acasa. Conteaza si modalitatile de a socializa si de a petrece timpul liber. O gradina care sa imbie la relaxare, jocuri de societate si chiar organizarea unor evenimente cu ocazia aniversarilor, zilelor onomastice sau a sarbatorilor religioase.
Acestea sunt cele mai importante criterii de alegere a unui loc intr-unul dintre nenumaratele camine de batrani, pe langa costurile aferente de care se va tine cont.
1 note · View note
bartholomaus · 4 years
Text
Si totusi de ce persoane foarte inteligente pe care le cunosc insista sa apere Religia ?(nu stiu daca sunt credinciosi cu adevarat sau e doar un respect fata de complexul de traditii culturale stravechi care ne caracterizeaza si pe care le inmagazineaza Religia ca fenomen cultural)
https://www.descopera.ro/dnews/11253271-cu-cat-o-persoana-este-mai-inteligenta-cu-atat-este-mai-putin-dispusa-sa-creada-in-dumnezeu
--
1. Studiul e facut pe un esantion general si in conditiile socio-culturale specifice - a se vedea la finalul articolului (asta explica multe in raport cu datele studiului) Ma gandesc cum arata studiul aplicat pe populatia iudaica unde divinitatea este la baza principiu de legiferare? 2. IQ-ul nu masoara decat un singur tip de inteligenta, care, conform studiilor, are o corelatie doar partiala cu ceea ce definim ca "succesul in viata", "profesie" sau chiar "fericire". Sunt cazuri clasice in psiho-sociologie de oameni cu IQ relativ mic dar cu inteligenta emotionala mare si cu realizari in plan social. 3. Am citit acum cativa ani un studiu interesant pe subiectul "credinta in existenta divinitatii si educatia" si se aplica in mod clar curba lui Gauss - cei cu putina educatie cred in mai mare masura, de la educatie medie pana la universitar inclusiv se scade proportional cu numarul de ani de studiu iar apoi de la post-universitar pana la post-doctoral iarasi e o crestere semnificativa a "credintei in divinitate" 4. CEL MAI IMPORTANT. Modul in care un intelectual se raporteaza la ideea de divinitate e EXTREM de diferit fata de cel al unui om cu 8 clase. 5. Ambele situatii sunt explicabile sociologic si antropologic: pana la un anumit nivel educatia (inteligenta e doar o trasatura care se reflecta in educatie - numar de ani de studii, carti citite, etc) incurajeaza ateismul pentru ca dezvolta gandirea critica fata de ce este impus (norma, dogma, traditie, orice se argumenteaza prin  "ca asa e bine"," ca asa a zis x", etc); ulterior, daca educatia depaseste stadiul de formare profesionala (competente) si devine cercetare (cunoastere ca scop si nu ca metoda) gandirea critica se aplica si fata de ceea ce este acceptat prin conventie sociala (legi, principii de reglementare, metode, structura, argumente, etc) situatie in care apare o forma de relativism particularizat pentru fiecare individ iar ateismul este discreditat. Dumnezeul omului de cultura si al omului de stiinta este individualizat. El este o reflectie a gandirii care depaseste dihotomia asta materialism(ateism) vs metafizica(religie) si poate capata orice forma, de la spiritul creator -inteles ca inspiratie-, pana la principiul de guvernare al structurii atomice. Ca sa iti dau un raspuns la intrebare: cred ca motivul pentru care oamenii inteligenti insista sa apere religia nu este ca ar fi ei practicanti sau nationalisti, ci, mai degraba, pentru ca asta este o forma de a critica ateismul si toate limitarile (ingustari ale gandirii) impuse de el prin prisma materialismului. Incearca experimental sa nu mai porti dialectica ateista fata de ei si sa o inlocuiesti cu cea habotnica si ai sa vezi ca aceiasi oameni or sa ti se para cel putin eretici.
--
Bunatatea, dorinta de a-ti ajuta semenii aflati la nevoie, mila fata de ceilalti, blandetea sunt sentimente care - imi pare rau ca va dezamagesc - sunt bine explicate din punct de vedere Evolutionist. Aceste sentimente au aparut si s-au dezvoltat in trecutul indepartat cu un scop foarte clar: de a tine grupul (citeste comunitatea , tribul) strans, adunat in fata greutatilor. Chestia e bine documentata nu e aiureala..
De ex, s-au gasit intr-o pestera care fusese locuita de niste generatii de oameni de Neanderthal (pe care-i consideram-gresit- mult inferiori lui H. Sapiens) oase de indivizi relativ batrani pt epoca aceea cu urme de fractura vindecata. La picior. La altul cu trauma vindecata la cap. Asta inseamna ca micul trib ce locuia acolo (5-7 inidivizi) avea grija de tovarasii lor raniti. Adica nu ii abandonau cand deveneau o povara. Aceste sentimente s-au dezvoltat prin SELECTIE NATURALA deoarece grupurile care aveau  sentimente precum compasiune si mila erau mai puternice. Indivizii fara aceste sentimente erau expulzati! 
--
Cu electonul e exact ca si cu Dumenzeu. Crezi ca egzista :) dar nu il vezi. Problema e ca nu se poate ruga nimeni la un electon si nici nu-i poti face Biserica.  Apoi stiinta ne-a dat mai multe chestii decat ne-a dat vreodata Dumnezeu. Antibiotic si avion si Internet nu ti-ar fi dat Dumnezeu nici de s-ar fi rugat toti pamantenii 24 din 24 timp de 200 de ani... Apoi cine nu crede in stiinta nu e ars pe rug. Eventual tratat doar ca prost. Parca e mai bine sa cred in Stiinta decat intr-un Dumnezeu de care vorbeste o carte facuta de diversi in antichitate si din care fiecare ia ce ii convine...
0 notes
Naluca din Baragan
Crucea Domnitei
Camp de Baragan, batut de vanturi pustiitoare. La marginea lui, prin lumina tulbure a diminetii de iarna, se zaresc primele case din satul Bara. Sat de oameni gospodari, ce se spetesc din zori si pana in noapte, plantand legume in solarii. Nici sarbatorile nu-i opresc, mai ales cand incepe sezonul de primavara si pietele asteapta primele verzituri. Totusi, nu exista zi de la Dumnezeu in care satenii sa nu se inchine si sa nu ingenuncheze langa o cruce veche, de piatra, adusa de cativa ani in curtea bisericii. Acoperita pe alocuri de muschi, incrustata cu semne chirilice, sterse de trecerea vremii, se spune ca aceasta cruce face minuni: vindeca boli, si de trup, si de suflet, aduce pace in casniciile razvratite, ii intoarce acasa pe cei plecati, numai daca cel care se roaga o atinge. Satenii cred ca omul care trece pe langa cruce si nu se inchina e pedepsit: sa-i mearga rau, sa nu aiba liniste in suflet si in casa, sa nu aiba spor si pace in rostul sau. Faima crucii e insa sporita si de o intamplare neverosimila, despre care oamenii depun marturie fara sa clipeasca din ochi: langa cruce, mai ales la sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena, apare naluca unei femei. Dupa hainele pe care le poarta, oamenii cred ca e vorba daca nu de o domnita, macar de o descendenta cu sange albastru, care a trait pe locurile astea in urma cu vreo 400 de ani. Legenda spune ca femeia fusese ingropata de vie de sotul ei, un om gelos si razbunator, care o acuzase de necredinta. Dupa cum spun localnicii, ivirea ei e ca fumul, un abur argintiu cu contur omenesc. Plange. Se invarte pe langa cruce si-si plange, biata, tineretea rapusa. Tot in opinia localnicilor, aparitia femeii e strans legata de minunile crucii.
Misterele Baraganului
Rascruce de vanturi, asa spun oamenii din Bara despre locul unde se afla asezat satul lor. De-o parte, se intinde Ilfovul, de alta incepe Baraganul, iarna sterp, vara acoperit de lanuri intinse de grau si porumb, in spate, judetul Prahova de care de altfel si apartine satul Bara. Nu departe de acest sat, se gasesc comunele Gherghita si Draganesti, locuri pline de istorie si oseminte ale epocilor trecute. Pe undeva, pe dedesubt, prin maruntaiele pamantului, cel putin doua tuneluri fac legatura intre aceste localitati si marginile Bucurestilor. Sunt vechi-stravechi si de multi, multi ani, nimeni nu a mai intrat prin ele. Unul, spun satenii, ar face legatura pe sub raul Prahova, intre Gherghita si Draganesti, dar ar avea o ramificatie pana in satul Bara. Toate acestea sunt deocamdata doar vorbe, caci echipa de arheologi care a inchis tunelul dintre cele doua comune nu le-a facut localnicilor comunicari. Dar tunelul subteran nu apare intamplator in aceasta poveste. Se spune ca prin el a fost adusa si tarata de par, lovita cu pietre, o tanara domnita. Intors dintr-o batalie, barbatul ei a banuit-o ca l-a inselat, condamnand-o, fara dovezi, la moarte.
Femeia in haine albe
Soarele bland, de februarie, lumineaza apatic peste satul unde niciodata nu se intampla nimic. Asa spun oamenii si se refera la faptul ca aici nu sunt hotii, talharii, crime. "Poate si pentru ca n-avem vreme si bani sa stam la carciuma, sa bem", lamuresc ei situatia. "Caci noi ne omoram cu munca la solarii." Dar si la o alta realitate se face referire, cand se vorbeste despre locul unde nu se intampla nimic: aici, desi exista sosea asfaltata, rar ajunge picior de strain. Mai vin cate unii care au auzit de crucea facatoare de minuni si de femeia care apare uneori langa ea. Asa ca, prima concluzie pe care o trag satenii cand cineva strain de aceste locuri trece prin sat este ca "tot la cruce a venit"! Pe un podet din marginea santului, stransi la sfat, stau cativa batrani. "E", zice unul dintre ei, cand le spun motivul vizitei mele, "ce v-am spus, pentru cruce a venit! I s-a dus vestea pana la Bucuresti. Ce vreti sa stiti?", ma intreaba. "Prea bine nu stim nici noi povestea, ca legenda s-a pierdut in negura timpului. Nu se stie ce domnita era. Unii zic ca ar fi vorba de cea care a dat numele comunei Balta Doamnei, adica sotia lui Neagoe Basarab, dar ea nu a fost ingropata de vie. Poate ca nici nu era os domnesc, dar nici femeie de rand, caci la zile mari, cand apare langa cruce, este imbracata cu valuri albe, fine, nu in port popular. Uite ca nu stiu ce sa va spun mai degraba, ca nu in fiecare zi vine cineva de la ziar. Baba Brina, care stia cel mai bine povestea, zicea ca a fost ingropata de vie, saraca. Cica barbatu-sau ar fi venit de la lupta si-ar fi aflat ca femeia se tinuse cu altul in lipsa lui. A vrut din prima s-o omoare. Dar nu se indura sa-i ia viata cu mana lui." Un om din grupul de pe podet intervine cu o completare: "Se spune ca a fost ingropata de vie. Asa se spune: hainul de barbat a aruncat pamant de vie pe ea. Doamne sfinte, ce chinuri! De-a lungul timpului, a tot aparut in marginea satului o aratare. Era ca un fum. Ca un abur. Cine-o vedea isi facea cruce si-o lua la picior. Ce sa graiesti cu o naluca? Plangea, amarata. Se invartea pe langa cruce si plangea. Se auzea plansul ei pe tot campul. Aparea numai la zile mari, de Pasti, de Craciun, de Sfintii Imparati Constantin si Elena. Mai ales de Sfintii Constantin si Elena. Si, lucru important: numai celor cu credinta mare in Dumnezeu li se arata. Nu o vedea tot romanul. Cinci sa fi fost, o vedea numa al credincios. Unii radeau de cei care ziceau ca o vad. Da uite ca la scurta vreme picau in patima betiei, capatau cine stie ce boli. Se spune ca era pedeapsa domnitei. De aceea, a ajuns pana azi o vorba cum ca, daca treci pe langa cruce, e bine sa te inchini. Ca nu te doare mana sa faci o cruce. Altminteri, se spune ca iti merge rau. N-ai spor in casa, n-ai intelegere, te lovesc toate bolile si napastele. De la o vreme, crucea a disparut. Nu mai era pe camp, cand treceam pe acolo, si parca ne murise la toti ceva. Cand colo, ne pomenim cu ea in curtea bisericii".
Legenda
Pentru completarea povestii, il caut pe parintele Valeriu Trusca, parohul satului. "Iese fum fara foc?", isi incepe acesta confesiunea. "Cu siguranta ca e ceva. Poate nu are o explicatie logica, dar lucrurile se leaga. Stiu si legenda, asa cum ati auzit-o si dvs. prin sat. Domnita ar aparea la zi mare si s-ar invarti pe langa cruce. Dar eu cred ca femeia nu a fost adusa de departe, este de prin zona noastra. Intr-o vreme, incepuse nebunia cu domnita si crucea ei care face minuni. Dar culmea e ca aceasta cruce nu mai era la vedere. Disparuse. Si lumea se inchina pe langa bornele kilometrice, punea lumanari acolo si flori. Confunda crucea cu piatra kilometrica. Asa ca ne-am propus sa cautam crucea pe campuri si sa o aducem la biserica. Am umblat in primavara lui 2000 prin toate imprejurimile. Practic, la ora aceea, nimeni nu mai stia unde e locul ei. Am gasit-o pe Drumul Sarii, undeva la rascruce de drumuri. Era cazuta jos, acoperita cu pamant, ascunsa privirii. Am luat-o si am adus-o la biserica. Ca o coincidenta, de Sfintii Imparati Constantin si Elena, am facut slujba de sfintire, fara sa stiu ca asta era sarbatoarea la care se arata femeia in sat. Poate ca ea a purtat numele de Elena sau Constanta. Poate ca barbatul ei a fost Constantin. Nu se stie. Dar crucea chiar face minuni. Auzind de puterile ei miraculoase, au venit oameni din Hunedoara, din Constanta, din Baia Mare, ca sa se roage si sa ceara ceva. Eu nu am contabilizat numele si numarul celor care au avut realizari, inchinandu-se langa cruce, dar sunt multi. Stiu ca si dintr-un sat din apropiere de noi au venit niste oameni cu mari probleme de sanatate. Am inteles ca s-au vindecat. De altfel, toate crucile sunt facatoare de minuni. Ele sunt un simbol pentru crestinatate. Crucea noastra este datata, daca va uitati cu atentie, din 1622. Se simt incrustatiile in piatra. Dar sa va povestesc o intamplare din 1945. Biserica se facuse de putina vreme, caci chiar satul e mai nou in peisaj. Comunistii incepusera sa stranga de pe campuri caii si sa-i bage in biserica, intr-un total dispret fata de credinta si de religie. Intr-o zi, din senin, un fulger a lovit biserica, in doua locuri diferite, unde era pictata Buna-Vestire. Nimeni nu a inteles cum a venit fulgerul intr-o parte si apoi a ricosat in apropiere de altar exact pe cele doua icoane. Nici semnul nu a fost inteles bine, ma gandesc acum. Caci toti au crezut atunci ca este vorba despre o lectie data comunistilor. In ce ma priveste, cred ca atunci, tractoarele Cap-ului intrasera pe campuri si lovisera crucea, o astupasera cu pamant. Revenind la legenda, era a doua oara cand femeia fusese ingropata de vie. Prima data patimise ea, a doua oara, crucea ei, o cruce familiara, apropiata, poate din curtea casei, daca venea peste tot dupa ea. Poate chiar crucea de pe mormantul ei. Cred ca a fost un semn. Din pacate, nu a fost inteles decat mult mai tarziu. Poate si de aceea, aparitia domnitei a tulburat generatii intregi. Poate ca cerea sa-i fie gasita crucea si adusa la biserica. Poate de aceea, dupa ce am adus-o in curtea sfantului lacas, nimeni nu a mai vazut naluca. Dar oamenii continua sa creada in puterile crucii. Vin si aprind lumanari, se roaga sa le mearga bine. Sa stiti ca si sotia mea obisnuieste sa vina alaturi de cruce si sa spuna rugaciuni. Ea crede ca ne merge bine daca se inchina langa cruce. De altfel, si mie mi se pare ca suntem oarecum protejati, prin simpla prezenta a crucii aici. De pilda, odata trebuia sa fac slujbele Sfantului Mina, pentru o bolnava din sat. Cand sa plec spre ea, am vazut tot satul strans langa biserica. Era o seceta cumplita in vara aceea. Prezenta satenilor m-a mirat. Venisera la cruce, ca sa le fie de ajutor. Am zis sa citesc intai rugaciuni pentru dezlegarea ploilor si apoi sa ma duc la fata bolnava. Pe la jumatatea slujbei, s-a pornit din senin o ploaie, de rapaia pamantul. Culmea e ca pe cer nu era nici macar un nor amarat. Am simtit atunci puterea crucii de piatra. Noi aveam nevoie de ploaie si ea ne-o daduse. Daca ar fi sa cer crucii o minune, as cere sa nu mai fie oameni bolnavi, sa nu mai fie suferinta, sa fie, intr-un cuvant, bine pentru toata lumea."
Despre minuni
Nu am putut sa plec fara sa mai intreb prin sat despre minunile pe care le face "crucea domnitei", cum i se spune. Mandri ca sunt contemporani cu ele, oamenii mi-au raspuns: "Da’ cate miracole nu face! Au venit unii de pe la Buzau, care aveau un copil mut. Nu vorbise niciodata, dar dupa ce s-au rugat langa cruce, copilul a inceput sa vorbeasca. Nu clar de tot, da’ a fost un progres. Altii au venit cu oasele iesite prin piele de reumatism sau guta sau ce-or fi avut ei. S-au facut bine. Si de boala copiilor se vindeca lumea. Era unul din Fanari care pica jos si nu-si mai revenea, pana nu-si facea boala efectul. A atins si el crucea si e bine, si doctorii ziceau ca moare. Multi spun ca e o superstitie de babe si mosi de la tara. Ca nu poate o cruce sa faca minuni. Rad, dar cand trec pe langa cruce tot se inchina, ca se tem ca se aleg cu rele si belele. Macar cu limba pe cerul gurii, ca sa nu-i vada lumea si tot isi fac semnul crucii. Am auzit ca cineva era intr-un stadiu destul de avansat de cancer. A venit la cruce si s-a rugat. S-ar fi facut, vorbeste lumea, bine. Domnita noastra face lucrurile astea. Chiar daca mormantul ei nu stim unde e, ca nu se mai stie unde era zidita crucea la inceput, ea ne ajuta. Face minunile de care avem nevoie." Mancata de ani, roasa de vanturi, cu bratele sterse de trecerea vremii, crucea din Bara infrunta parca eternitatea. Sufletul chinuit al domnitei pare sa-si fi gasit, in sfarsit, linistea. Oare pentru cata vreme?
14 notes · View notes
bxaldy · 7 years
Text
Un scriitor mediocru.
Eram in ceata, din nou.. Debusolat, ametit din cauza anxietatii, trist si ingandurat.
 Ma plimbam printr-un Targu Jiu jegos, plin cu parazitii alergand din cacat in cacat cautandu-si un scop, castigandu-si existenta din putregaiuri. Toti se grabeau, se loveau intre ei, se omorau pentru un scaun in troleul vietii, altii se lasau omorati de masini, altii de altii ca ei. 
Pareau ca ma privesc cu scarba, dar sentimentul era recipro.
Eram un biet rebut cu probleme mintale facand slalom printre alte rebuturi care n-aveau sa-l inteleaga niciodata. Eram un inadaptat si eram mandru de asta (inca sunt), nu-mi doream un loc langa ei, nu doream sa ma atinga, sa-mi vorbeasca, nu doream sa le aud idioteniile, dar de data asta eram fortat deoarece imi era interzis sa port casti in urechi din cauza unui traumatism cranian.. mda, ma-sa! 
In afara de paraziti, jegul de pe jos si din aer, era o ambienta ciudata, placuta intr-un fel sau altul.
Toamna isi spunea cuvantul, culorile din jur ma imbarcau in calatorii spre o copilarie terminata prematur, soarele nu-mi mai ardea fata, doar de ma mangaia usor pe crestet, simteam cum vantul imi scutura aura de praf si totodata imi umple hainele cu el, dar era bine, ma simteam ca si cum m-as fi imbratisat cu un prieten vechi si plin de praf de biblioteca.
Realizam ca nu mi-a placut niciodata vara. Imi placea frigul, probabil pentru ca toata viata am avut parte doar de viscol.. habitatul meu natural incepea a se renaste.
V-ati gandit vreodata ca anotimpurile reprezinta viata?
Primavara reprezinta nasterea si adolescenta, vara maturitatea, toamna batranetea, iarna moartea... si apoi totul o ia de la capat.
Asteptam moartea si nu ma refer numai la iarna.. cand ai anxietate, tulburare ipohondriaca si ocd te gandesti foarte des la moarte.
Daca m-as stinge acum, nu mi-ar parea rau decat de faptul ca mai mult am supravietuit decat mi-am trait viata si de ai mei care vor ramane cu un sac plin de cacat in pat si care raspandeste mirosul tristetii.
Treceam prin fata bisericii cand ma gandeam la toate cacaturile astea.. mi-am facut o cruce scurta si m-am oprit la trecerea de pietoni in asteptarea culorii verde. 
Langa mine se oprise o tipa cu o rochie neagra cu o lungime putin mai sus de genunchi. Avea niste picioare grozave, subtirica in talie, un ruj strident ce arata romantic de pervers in combinatie cu ochelarii ei.
S-a uitat la mine, mi-a zambit, am ridicat coltul gurii aratandu-mi gropita, parea futaiul perfect, dar eu eram intr-o relatie cu o tipa care era indragostita doar cu imaginea mea din trecut si care se decolorase de-a lungul timpului. Mi-ar placea s-o recolorez, dar a disparut subit si e de negasit.. acum cine dracu stie pe unde o umbla.  Era imaginea unui zurbagiu, unui coate goala, o haimana care radea mereu, umbla din bar in bar, isi petrecea majoritatea timpului cu ratati si nebuni, se simtea invincibil si era plin de speranta. 
Am trecut trecerea si n-am mai vazut-o pe acea tipa niciodata. Mergeam spre cinematograf si mi-am adus aminte de vremurile in care-mi doaream sa fiu actor, de vremurile in care eram un personaj nou pe fiecare zi, dar toate astea duc la crize de identitate, iar atunci cand ramai blocat intr-un personaj, intervin psihozele.. nu era de mine, de fapt nimic nu era de mine.
Mai in fata de cinematograf era mizeria de Piano in care obisnuiam sa beau si sa fumez pana imi ajungea fierea in gat si nu mai puteam sa merg drept. Erau vremurile alea intunecate (care cu timpul au devenit haioase daca stai sa te gandesti) in care adormeam cu capul pe veceu sau pe geamul din dormitor, Ma simteam ca reincarnarea unui Bukowski, dar mai bun desigur (probabil fals, pe viitor cine stie). Mereu mi-a placut sa ma simt superior, dar sa am si un motiv pentru asta. Mi-e dor sa beau, dar problemele digestive nu-mi mai permit.
In viata fiecarui om existe vremuri intunecate, vremuri pline de bucurie si luminite (ATENTIE, DACA VEZI LUMINITE, LASA DROGURILE SI MERGI LA PSIHIATRU), vremuri proaste, vremuri bune, vremuri de cacat si vremuri proaste care incep a ti se parea mai bune in comparatie cu celalalte.
Alt semafor, alta tipa sexy la care probabil se holbau toti boschetarii si si-o frecau pe sub haine cand trecea pe langa ei. Avea un fund imens, strabism, de fapt strabismul mereu mi s-a parut sexy, un gat lung si o alunita langa ochiul drept, nu-mi amintesc ce culoare aveau ochii. M-am uitat la ea din cap pana in picioare, m-am uitat la pantofii mei frecati si apoi mi-am blocat privirea asupra semaforului.
Verde, super baby, sa mergem mai departe.
Piata e plina de artisiti. Altii cu cantare, altii cu cerseala, altii cu obiecte de contrabanda, altii care mancau din gunoaie (probabil mari scriitori fara pix).
Vad copii cu arme de jucarie imaginandu-si ca sunt personaje din desene animate sau eroi din filme.. sau raufacatori, de ce nu? 
M-am plimbat prin piata uitandu-ma de la leguma la leguma de vanzator, la fuctele de pe tarabe si la fructele ce se plimbau prin fuste scurte asteptand ca cineva sa le atinga cu buzele, iar mai apoi sa se infrupte din ele.
Mi-am luat un dovlecel si am pornit spre microbuz. u
Uram sa merg cu microbuzul, dar totodata imi placea sa nu arunc foarte multi bani pe transport si poate daca nu eram obosit.. mergeam cei 6 kilometrii spre casa pe jos.
25 de minute de asteptat in cotetul de microbuz langa batrani care put si care tusesc fara sa-si puna mana la gura, copii care se beseau, se scarpinau la organele genitale si apoi isi bagau degetele in gura, altii isi sugeau mucii, altii se jucau pe telefoane, altii incercau sa doarma, altii dormeau sau poate erau morti.
Macar aveam priveliste la Jiul plin de gunoi.. ne reflecta societatea.
Intr-un final ajung acasa, nu-mi amintesc la ce ma gandeam pe microbuz, dar imi amintesc ca atunci cand am ajuns acasa, am facut un dus lung, m-am privit in oglinda, aratam din ce in ce mai inuman si nu-mi venea sa cred ca cei din jur aveau dreptate cand faceau aceasta afirmatie.
M-am dus la birou si mi-am notat in jurnal “Azi am fost pesimist si a fost fantastic”.
M-am aruncat in pat, mi-am bagat un serial si am adormit cu gandul ca ura poate fi un lucru bun uneori.
Suntem doar niste maimute cu arme, bani, masini de lux, rable, haine si figuri. 
4 notes · View notes
xerultdk33 · 5 years
Text
Despre abandon.
Am fost poate de prea multe ori in situatia sa ma simt abandonat. Desi ar putea suna a ceva umilitor si groaznic sa admiti asta, eu ma simt norocos. Am avut norocul sa fiu abandonat de oamenii pe care ii iubeam cel mai mult, in cele mai groaznice si dificile momente in care nimeni nu ar trebui sa fie abandonat. Ce este abandonul? Se defineste ca o stare in care o persoana este afectata de lipsa unei legaturi afective pe care conta, care era foarte importanta. Persoana afectata de abandon poate suferi o dereglare importanta, cu manifestari variate, de multe ori tip inchidere in sine, depresie sau agresivitate aparent fara explicatie. Abandonul poate aduce tulburari grave. In momentul in care esti injunghiat, trebuie sa lasi acel cutit in rana daca vrei sa supravietuiesti si sa iti mai oferi timp. Imagineaza-ti ca secundele tale numarate tin doar de a nu scoate cutitul de acolo, in acel moment cineva la care nu speri neaparat sa te salveze, dar sa stea cu tine acolo sa uiti de durere...Iti smulge cutitul si iti lasa o rana deschisa care va sangera mult mai rapid. Asta este abanondul. Toti am simtit abandonul.Indiferent ca ai fost abandonat intr-o disputa, un conflict si persoana la care te asteptai sa iti ia apararea nu a facut-o, ca ai simtit financiar ca o sa cazi intr-un abis din care nu o sa iesi si cei pe care ii ajutai candva ti-au intors spatele sau ca ai avut un accident de masina iar persoanei iubite nici nu i-a pasat...sentimentul e acelasi. Cum am simtit eu abandonul? La intrebarea asta as fi tras aer in piept, as fi lasat lacrimile sa imi curga pe tastatura si as fi scris cel putin cateva ore despre asta. Dar nu, nu de data asta! Nu trebuie sa explici nimanui cum te-ai simtit cand ai fost abandonat, crudul adevar e ca nimanui din cei ce credeai tu nu ii pasa! Poti sa fii abandonat de zeci de ori si sa iti vina plangand inapoi iar cand le spui durerea ta sa te trezesti cu o mare palma peste fata! Tot ce pot eu spune e ca am fost abandonat in momente in care viata mea atarna de un fir de ata, in momente in care nu puteam vorbi, in momente in care simplul fapt sa  pot gandi si vizualiza in minte cuvinte era un efort.Chiar si acum e greu sa imi gasesc cuvintele. Momente in care imi pierdusem constiinta de a dreptul si daca ochii mei erau indreptati undeva, nu imi dadaeam seama efectiv la ce privesc. Am fost abandonat si cand munceam cu acea pofta nebuna de a face ceva frumos pentru mine si persoana care m-a abandonat, am simtit abandonul si pe sunetul goarnelor si imaginea luminilor din ambulanta cu lacrimi in ochi si frica in brate. am fost abandonat de atat de multe ori si la atat de mare nevoie in cat am preferat sa spun cele mai usoare doar pentru a nu deschide niste rani. Dar abandonul m-a invatat ca e frumos! M-a invatat sa il privesc altfel si e plin de beneficii. Prin abandon mi-am dat seama cat de puternic sunt, ca pot sa mi smulg perfuzia din brat si sa plec acasa, chiar daca am cazut in genunchi de durere dupa, m-a invatat sa fiu puternic si ca pot singur! Abandonul iti arata pe cine sa pastrezi sau nu in viata ta! Si sa nu iti arunci inima in fata celui care ti-a fost alaturi si nu te asteptai atat de usor, pentru ca nu stii ce urmareste. Abandonul m-a invatat sa traiesc singuratatea ca pe ceva frumos, sa merg singur pe strada si sa ma bucur de acel moment. Sa imi spun...Am putut si singur! Abandonul doare, lasa urme si persoana care te abandoneaza poate fi atat de meschina incat sa creada ca daca ti-a aratat cata nevoie ai de ea si nu e acolo o sa iti vinzi sufletul imediat dupa cersind atentia lor ca o nevoie fundamentala de ceea ce sunt ei in viata ta. Sunt oameni atat de orgoliosi incat din orgoliu doar te abandoneaza, tu poti muri prin terapie intensiva ca ei isi vor manca cerealele cu lapte, se vor imbraca si se vor duce in treaba lor sperand asa, de a lungul zilei, candva ca o sa fii bine si cum vei cadea dupa la picioarele lor.Ce nu stiu persoanele astea e ca tu prin abandon ai inflorit, ai devenit atat de puternic prin abandonul lor meschin incat ai devenit un gladiator care isi cunoaste potentialul ! Abandonul o sa te invete : respectul fata de tine, o sa iti arate pe cine trebuie sa scoti din viata ta si sa trantesti usa aia dupa ei incat sa sara din balamale, va fi singurul care iti va arata cat de puternic poti fi cu adevarat, iti va deschide ochii, viziunea si noi perspective de viitor si in cazul meu, te va apropia de singura funie care nu se va rupe niciodata... de Dumnezeu! Sa nu urasti oamenii care te-au abandonat! Sa fii recunoscator ca ti-au aratat cine sunt cu adevarat, ce se afla in interiorul lor si de ajutorul si boostul pe care l-ai primit trecand prin asta, singur! Sa nu incerci sa le explici nimic din ce ai simtit, trait, sau trecut...cum am mai spus, nu vor intelege sau vei da de genul de oameni care inteleg ca au gresit dar vor face acelasi lucru din nou daca au ocazia cautand scuze proaste ori acel gen de om prea orgolios sa recunoasca ca a gresit, plecand din vinovatie in loc sa admita. Pe nici unul nu merita sa te razbuni! Sa nu te razbuni! Nu merita sa te razbuni pe niste epave emotionale, nu merita efortul. Karma exista si cel mai probabil vei avea ocazia sa vezi cum lucreaza asupra lor, sau nu daca esti un om care s-ar apropia si i-ar ajuta, karma nu te va lasa sa vezi daca te vei implica din nou, ori se va intampla in timp indelungat cat sa nu te mai apropii si sa nu mai tina de tine. Pentru ca si reactia ta la karma lor daca esti aproape de ei si poti face ceva si nu faci, schimba karma ta! De aceea universul va complota sa fii departe ca timp si detesat de situatie. Abia atunci vor intelege prin ce ai trecut tu, fara sa le explici, de asta exista karma. Ca celalalt sa fie pus in situatia ta. Sa nu tragi de ei sa ramana! Pentru ca adevarul, din oamenii care abandoneaza majoritatea au probleme psihice si nu vei vrea un om care sa te lase din nou si din nou. Si asta e viata! Oamenii pleaca cand vibeul nu e bun! De ce ar sta sa chinuie cu tine nu? Chiar ei iti vor afirma linistiti " I get distant when i feel the vibe is off" . Sa nu le cauti tu scuze sau sa crezi in scuzele lor! Am auzit atat de multe scuze stupide! Ca nu m-a lasat cineva, ca nu am vrut sa iti cauzez mai multe emotii decat aveai deja ( de parca abandonul nu ar fi cel mai mare cutit in coaste), nu am avut cum, si mii si mii de scue proaste si absurde! Sunt oameni, morali, cu suflet, cu tot...a fost alegerea lor sa nu iti fie alaturi si crede-ma, au gandit-o bine! Dar tu sa ii ierti, doar pentru tine! Pentru a fi impacat cu sine si sa pleci mai departe! Abandonul este cel mai mare motiv de bucurie! Si nu spun asta ca sa ma mint singur. Te detaseaza, te elibereaza de nevoia de celalalt, iti demonstreaza ca poti si cu cat vei evolua mai mult, sa iti dai voie un moment sa admiri fetele celor care te-au abandonat sau pus in situatia asta! Va fi de nepretuit! Daca suferi de abandon, in momentul asta sau suferi ca ai fost abandonat acum 5 ani, sentimentul e acelasi. Indiferent ca persoana care te-a abandonat poate e langa tine si e un om schimbat acum. Indiferent ca ai fost abandonat intr-un spital, la urgente sau chiar in maternitate de cand erai un copil, ca esti pe marginea unei prapastii, oriunde si in orice moment te-ai simti abandonat...Sa iei in brate abandonul si sa ii multumesti. In mod ironic, abandonul in sine nu te va abandona! Si nu vei putea face nimic sa treaca, el va ramane acolo si iti va da lectii. Lectii pentru care ii vei multumi mai tarziu! Acceptati abandonul, nu stati pe patul de spital sau privind din celula suferind. Luati abandonul de mana si calatoriti atat timp cat va fi nevoie. La un moment iti va lasa mana libera si vei fi pregatit sa...exact. Sa fii abandonat din nou! In cazul meu a fost chiar de persoana care ma mai abandonase si in alte dati! Si cei din jur imi spuneau ce vreau sa aud, ce aveam nevoie sa aud! De fata cu persoana respectiva, " Uite, a venit sa fie alaturi de tine pentru ca ii pare rau ca data trecuta nu a fost!" Iar persoana respectiva s-ar putea sa spuna fara retineri "Nu, nu e asa. Am venit din..." Stii de ce vin unii oameni? Doar din rusine!! Asta e adevarul, nu din dragoste pentru voi sau ca nu v-ar abandona, ci din rusine. Zac prin spitale batrani abandonati intr-o maniera in care nu iti poti imagina. Sunt cimitire si morgi intregi de oameni abandonati, sunt puscarii pline de oameni vinovati sau nu, care merita sau nu, nu putem sti,sunt orfelinate pline de copii nevinovati, care toata viata lor se vor intreba ca si mine de ce atunci cand aveau nevoie de mamica lor au fost  abandonati. Pentru ca persoana care i-a abandonat nu ii meritau! Iar restul raspunsurilor le vor primi pe parcurs si vor intelege, ca abandonul e o binecuvantare pana la urma si ca nu aveau ce cauta langa acele persoane! Te vei lovi in viata mereu de abandon! Invata sa te bucuri de el si sa o iei ca pe o binecuvantare si o selectie a oamenilor din viata ta. Ce doare la abandon dupa ce rana se vindeca nu e ca persoana respectiva te-a abandonat! Ci ca o data cu eliberarea de a nu mai avea nevoie de nimeni...simti o detasare. Si iti va fi dor sa fii inocent ca inainte si atasat. Asta doare! Atat timp cat nu te abandoneaza Dumnezeu, poti sa lupti! Pentru toti cei care s-au simtit si inca simt ce inseamna sa fii abandonat: De multe ori ajungem sa ne abandonam noi insine. Sa ne gandim sa renuntam...Dar chiar abandonul te va lua in brate si iti va spune sa lupti! El va face sa merite la final...daca ceilalti nu!
1 note · View note
misterady · 5 years
Link
Pentru finalizarea anchetei, autorităţile italiene aşteaptă informaţii suplimentare de la cei care au cunoscut-o pe româncă, acestea urmând a fi primite pe adresa poliţiei din Sessa Aurunca, localitatea unde a fost descoperit trupul neînsufleţit al româncei.
0 notes
cumparcarti · 5 years
Text
Cititul – o activitate benefica pentru batrani
Tumblr media
Seniorii care citesc se pot bucura de viata mult mai mult decat cei care nu o fac, cel putin asa spun chiar ei! Dincolo de aceste declaratii, studiile stiintifice derulate in acest sens, au descoperit multe beneficii ale lecturii pentru persoanele in varsta, de la reducerea stresului pana la imbunatatirea circuitelor neuronale si chiar intarzierea instalarii dementei si altor boli degenerative. Iata si alte cateva beneficii pe care le pot avea cartile si cititul asupra varstinicilor!
Stimularea memoriei este unul dintre principalele beneficii. Cititul exerseaza memoria, mai ales pe cea de scurta durata, atat de utila pentru rutina zilnica. Antrenamentele mentale regulate pot intari reteaua neuronala a creierului, ajutand mintea sa devina mai receptiva la invatarea de lucruri noi si retinerea diverselor informatii.
Mai mult decat atat, cititul poate imbunatati puterea analitica si de gandire in cazul persoanelor in varsta. Astfel, abilitatile de a lua decizii bune vor fi mult imbunatatite.
Neuronii incep sa se distruga inca de la nastere, mai ales daca nu sunt stimulati. Asadar, activitatile care stimuleaza creierul construiesc o rezerva de conexiuni neuronale, ceea ce face ca bolile degenerative, precum dementa sau Alzheimer, sa se intaleze mai greu.
Cand vine vorba de stres, o carte buna il poate elimina imediat, la fel cum o poate face si ascultarea muzicii preferate, o ceasca de cafea sau o plimbare. Atunci cand cineva se apuca de citit, sunt necesare cam 6 minute pentru ca ritmul cardiac sa scada, iar muschii sa se relaxeze.
Daca in familie sau printre cunoscuti aveti batrani dornici sa citeasca, incurajati-i sa faca acest lucru deoarece aduce o multime de beneficii. Mai mult, daca doriti recomandari de carti pentru aceasta categorie de varsta, nu ezitati sa accesati http://blog.printrecarti.ro/ si veti gasi ceea ce cautati. Tot pe acest blog puteti gasi recenzii de carti, foarte utile in alegerea unei lecturi potrivite pentru persoanele in varsta!
Recomandari de carti |  recenzii de carti |  blog.printrecarti.ro
Tumblr media
  Nu toti batranii pot citi si nu toti prefera aceasta activitate. Cu toate acestea, fiecare are o activitate preferata care sa-l relaxeze si sa-l stimuleze. Unii prefera sa rezolve integrame,  altii sa gradinareasca, iar altii sa joace sah. Nicio activitate nu este inutila, insa cititul le intrece pe toate, asa ca, oferiti batranilor ocazia sa citeasca!
0 notes
stefan-lazar · 7 years
Text
Interviu de cãcat
Am hotarat sa nu las acest material sa mearga pre print, dar e pacat sa-l pierd. În notez aici. Aici nu citeste nimeni. 1. Pentru început, povestiți-ne câte ceva despre voi. Suntem printre primele firme de design ambiental ce au aparut pe piata in vestul tarii. Anul acesta implinim 10 ani de activitate. 2. Din toată munca voastră, ce vă reprezintă cel mai mult? Ha, stiu ca nu-i amuzant, in special pentru noi, dar munca in sine ne cam reprezinta. 3. Anul acesta s-a manifestat, prin prisma culorilor aflate în tendințe, îndeosebi a culorii Pantone 2017 – greenery – o revenire la natură, la natural. Cum ați apreciat culoarea anului? Cum au primit clienții voștri culoarea anului 2017? Treaba asta cu tendintele e ca un drog. Ti se injecteaza sub piele treptat din topate directiile. Targurile de specialitate vin cu standuri expozitionale care sunt in tendinte si arata al dracului de bine. N-are cum sa nu iti placa. Apar in magazine produse bine expuse, combinate in asa maniera incat sa placa ochiului. Vezi videoclipuri care imprumuta in fundal elemente in tendinte,..... esti bombadat din toate partile si pana la urma ajungi sa crezi ca asta este ceea ce iti doresti. Pana si noi suntem injectati. Incepe sa ne placa, sa ne stimuleze si vrem sa facem si noi ceva cu verdele asta ( in cazul de fata, verdela, anii urmatori vedem ce o sa ne mai placa). 4. Considerați că promovarea acestei culori de către Pantone – lider mondial în setările de culoare – reprezintă o nevoie de revenire la natură, la natural? În ce măsură este prezentă natura în lucrările voastre? Nu prea imi vine sa consider nimic avand in vedere ca stiu cum ajung „culorile anului” sa fie ceea ce sunt. Aici nimic nu porneste de la feeling-uri si statement-uri, de la cum s-a trezit un om de bine intr-o dimineata si a vrut sa faca o fapta buna lumii. S-a gandit el ca noua, omenirii, ne lipseste natura si hai sa o aducem in viata noastra. Nuuu, totul trebuie sa se vanda, si dupa ce ai epuizat tourquoise, violet, galben,.... trebuie sa il faci pe om sa se simta prost cu hainele galbene de anul trecut, pentru ca alea sunt demodate si acum verdele e ce trebuie. ..... si uite asa totul se rasfrange cam in toate industriile. 5. În afara acestui verde, ce culori ar trebui să folosească cineva care vrea să își personalizeze locuința? M-ati omorat la propriu cu treaba asta cu culorile. Poate aveti impresia ca sunt zugrav sau ca un designer cu asta se ocupa. Stiu ca mai exista confuzia asta pentru ca des sunt sunat de diverse pesoane sa imi spuna ca au rezolvat ei tot, dar la culori s-au cam impotmolit. Ca si cum te-ai duce la designerii de la Mercedes sa le spui ca ti-ai desenat singur masina cum o vrei dar ai nevoie de ajutor: Ce culoare sa fie? Daca cineva vrea sa personalizeze ceva, orice, dar el nu are personalitate eu recomand animal-print, dar sa gasesca pe altcineva sa ii puna in opera. 6. Să spunem că aș vrea să mă apuc mâine să îmi construiesc o casă. Mare sau mică? Cu etaj sau fără? Accentul spațial să fie pus pe camera de zi / living / bucătărie sau pe zona de dormitor? Va spun cum am proceda noi. Daca clientul este om, l-am intreba care este silul de viata , ce ii place sa faca mai mult, unde isi petrece timpul ce face el intr-o zi normal in casa,...... aflu mai multe despre el si ii fac „un plan de tratament” corespondent nevoilor lui. Daca clientul este neom si nu stie sa vorbeasca, incerc sa imi dau seama care simt nevoile , necesitatile lui si daca reusesc sa intru cat de cat in aceste substraturi incep sa creionez un mediu cat mai potrivit stilului de viata. 7. Care ar fi criteriile de care trebuie ținut seama când se amenajează o baie? Pai: - daca poarta papuci de casa. Sa stim ce punem pe jos. - cat de des se slala si unde. Sa stim ce sa ii recomandam , vana , dus , bideu ,... - daca miroase dupa ce merge la wc, sa stim si sa ne amuzam. - daca clientul este sau nu ordonat, sa ii putem crea spatiile corespondent cu stilul lui de viata, - Cati oameni fac baie in acelas timp , sau merg la toaleta in acelas timp , sau pentru ca, nu ?, stim deja ca multi au impresia ca se spala pe dinti in acelas timp si au nevoie de lavoar dublu. - amanunte de-astea ca daca ne spune si un buget, restul e floare la urecehe. 8. Cum se poate transforma o bucătărie – un spațiu folosit în trecutul nu foarte îndepărtat doar ca zonă de pregătit și luat masa – într-o zonă mai plăcută, de socializare – accepțiunea modernă de living? Pai oamenii au facut asta instinctiv de-a lungul timpului chiar daca nu era frumos ceea ce faceu, dar au facut-o si noi , unii din designeri, am inceput sa o facem la fel ca ei , dar mai frumos. Am sa exemplific. Omul a inceput sa isi care mai multe scaune in bucatarie, apoi si-a dat seama ca scaunele sunt cam incomode si ca el sta cam mult pe acolo si a fost inventat coltarul de bucatarie, mai spatios si cu perne tapitate sub fund. Usor a devenit locul unde isi invitau prietenii la o cafea , la o poveste, in cele mai multe case bucataria era singurul loc in care se fuma. A aparut televizorul,.......... Cu timpul s-au daramat peretii ca sa fie mai mult loc, s-au unit bucatarii cu holuri, s-au unit bucatarii cu livingurile,...... Acum eu zic aasa, fiecare individ ar trebui sa se cunoasca putin cat sa imi raspunda la cateva intrebari si daca impreuna tragem concluzia ca in bucatarie cel mai bine e sa instalam un jacuzzi, nu vad de ce nu. Chiar imi amintesc ca in timpul unui master, unul din profesori , mai batrani si mai pervers incerca sa ne induca un concept ca ce fain ar fi sa inviti prietenii sau sa fii invitat la prieteni sa faceti/facem cu totii un jacuzzi. Era imposibil sa nu distingi pe fata omulu cum isi imagineaza ca sta in vana cu toate studentele alea si cu noi restul. 9. Care sunt tendințele pentru sfârșitul anului și începutul anului viitor? Spre sfarsitul anului toata lumea intra in panica ca nu-i casa gata si are invitati. Nu mai intereseaza pe nimeni tendintele. Se cupara orice de pe stoc. Si dupa anul nou, nu mai sunt bani ca s-a investit in colebil. Asa ca tendinta este sa se intre intr-o letargie. 10. Nu în ultimul rând... o renovare sau o amenajare se face cu designer sau fără designer? Eu recomand asa: Cei care cred ca au situatia sub contrul si ei stiu cei mai bine pentru ei sa solutioneze fara specialist. In caz ca nu reusesc sa se identifice am sa dau in indiciu: - sunt aia care de obicei pun intrebari in speranta ca interlocutorul le va da dreptate si daca nu e asa au explicatia ca deh e casa lorsi fac ce vor cu ea. Principiu sanatos si il respect dar i-as ruga sa nu ne mai deranjeze. Au dreptate. Recunosc de pe acum. Restul, cei care stiu ca actele contabile nu le poti verifica cu un var care e sofer pe tir si are experienta, „a vazut multe la viata lui”, Cei care nu se apuca sa corecteze contractul facut de avocatul angajat pentru asta, ... cei care stiu cam am facut ani de scoala si am ani de experienta si pentru asta suntem platiti.
2 notes · View notes