#Florin Mihăilescu | Explore Tumblr Posts and Blogs

radioromania · 5 years

Text

Editura Casa Radio aduce mari autori şi mari voci la Târgul Gaudeamus

(19 noiembrie 2019)

Editura Casa Radio vă aşteaptă la cea de-a XXVI-a ediţie a Târgului Internaţional de carte Gaudeamus, în perioada 20-24 noiembrie, la standul Radio România (Pavilionul B2 Romexpo, standul 2). Pentru ascultătorii şi cititorii de toate vârstele am pregătit noi titluri în colecţiile consacrate ale editurii.

Vineri, 22 noiembrie, de la ora 12:00, dedicăm întreaga noastră atenţie copiilor şi le aducem cele mai noi apariţii din Colecţiile Radio-Prichindel şi Noapte bună, copii!.

Prichindeii vor descoperi, împreună cu părinţii şi bunicii lor, Povestea porcului de Ion Creangă, o carte ilustrată de Xenia Pamfil, la care se adaugă versiunea radiofonică de referinţă din 1964, cu Dumitru Furdui, N.N. Matei, Maria Voluntaru ş.a.

Greuceanu de Petre Ispirescu bate la poarta Gaudeamus ca roman grafic, semnat de Alexandru Ciubotariu, după o prelucrare şi dramatizare radiofonică din 1964 realizată de Călin Gruia.

Alte două cărţi ilustrate, însoţite de variantele radiofonice din Fonoteca de Aur, vor porni către copii:

Cocoşelul neascultător este povestea imaginată de Ion Lucian şi ilustrată de Alexandru Ciubotariu, căreia i se adaugă montarea radiofonică din 1961, după un scenariu în regia autorului.

Cărţile cu Apolodor de Gellu Naum sunt pregătite să amuze încă o generaţie de copii, cu inconfundabila voce şi tălmăcire a Alexandrinei Halic. Audiobook-ul e ilustrat de Alexandru Ciubotariu.

Colecţia Noapte bună, copii! – Mari scriitori povestind celor mici – se îmbogăţeşte în acest an cu poveşti şi povestiri de George Coşbuc, Ion Creangă, Emil Gârleanu, Veronica Micle, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Hans Christian Andersen, Fraţii Grimm, Rudyard Kipling, Charles Perrault, în interpretarea unora dintre cei mai îndrăgiţi actori români: Costache Antoniu, Octavian Cotescu, Dumitru Furdui, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Elena Pop ş.a. Înregistrări Radio România din perioada 1959-1971.

Am pregătit şi un Atelier de ilustraţie de carte pentru copii. Acest eveniment special, cu participarea extraordinară a actriţei Alexandrina Halic, a fost conceput pentru cei mai mici cititori sau viitori cititori şi este menit să-i stimuleze să-şi aştearnă în desen şi culoare roadele imaginaţiei. Vor participa artiştii Xenia Pamfil şi Alexandru Ciubotariu. Moderator: Ligia Necula.

Sâmbătă, 23 noiembrie, de la ora 13:00, Editura Casa Radio prezintă, în colecţia Biblioteca de Poezie Românească, seria Colecţionarul de voci, audiobook-ul Ion Stratan, Urechea vorbitoare. Poeme rostite la Radio între anii 1992-1997. Ediţia este îngrijită de Călin-Andrei Mihăilescu, are o postfaţă de Bogdan Ghiu şi 15 desene originale de Tudor Jebeleanu.

Evenimentul dedicat lui Ion Stratan, unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai generaţiei '80, îi va avea invitaţi pe Călin-Andrei Mihăilescu, Bogdan Ghiu, Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Ion Bogdan Lefter, Romulus Bucur, Tudor Jebeleanu.

Duminică, 24 noiembrie, de la ora 12:30, Radio România Cultural şi Editura Casa Radio vă propun să rememoraţi, la 30 de ani de la evenimentele din 1989, momente cruciale din istoria recentă a României cu ocazia lansării audiobook-ului A fost odată comunism. Antologia reuneşte pagini de memorialistică, puse în context de istoricul Georgeta Filitti, şi beneficiază de lectura unor actori remarcabili, precum Mariana Mihuţ, Oana Pellea, Maia Morgenstern, Monica Davidescu, Victor Rebengiuc, Marian Râlea, Ştefan Velniciuc ş.a.

Participă la lansare istoricii Georgeta Filitti şi Alina Pavelescu, actorii Mariana Mihuţ, Oana Pellea, Victor Rebengiuc, graficianul Maria Bălan şi managerul Radio România Cultural, Radu Croitoru.

La Editura Casa Radio marile voci dau cortina la o parte. Ne vedem şi ne auzim la Gaudeamus! Detalii despre fiecare titlu pe www.edituracasaradio.ro

Serviciul Comunicare şi Relaţii Publice

Adăugat de Luciana Gingărașu

0 notes

news24hrou · 5 years

Photo

Gazda Perfectă. Aperitivul pregătit de Florin Vasilescu i-a șocat pe invitați Florin Vasilescu, jurist, din București, este "Gazdă Perfectă" pentru Diana Constantin, Ioana Popescu, Anca Mihăilescu și Cristian Paşcălău. https://ift.tt/2AXMaXO

0 notes

smartseo4you · 4 years

Text

Rivalitate, relative internă, la accesul în eșalonul superior între CSU din Suceava și Magnum Botoșani

New Post has been published on https://reporterliber.ro/rivalitate-relative-interna-la-accesul-in-esalonul-superior-intre-csu-din-suceava-si-magnum-botosani/

Rivalitate, relative internă, la accesul în eșalonul superior între CSU din Suceava și Magnum Botoșani

După ce sezonul 2019-2020 al handbalului românesc a fost stopat brusc din cauza pandemiei de coronavirus, federația de specialitate a hotărât ca, la barajul pentru promovare în Liga Națională masculină, să se lupte pentru cele două locuri disponibile formațiilor clasate pe primele două poziții în cele patru serii ale eșalonului secund, în momentul suspendării campionatului.

În urma tragerii la sorți efectuată, echipa de handbal masculin a Clubului Sportiv Universitar din Suceava a fost repartizată în Grupa A, alături de Szejke Odorheiu Secuiesc, CSM Alexandria și Unirea Sânnicolau Mare, din grupa B făcând parte CS Medgidia, Magnum Botoșani, Universitatea Cluj și CSM Oradea.

Neașteptat, cumva, a fost faptul că până pe 15 iulie, termenul limită până la care trebuia confirmată participarea la turneul de baraj, doar jumătate dintre echipe au anunțat în mod oficial că se vor prezenta la competiție, este vorba de CSU Suceava, Magnum Botoșani, CSM Alexandria și Unirea Sânnicolau Mare. Alte patru formații, CSM Medgidia, Universitatea Cluj, Szejke Odorheiu Secuiesc și CSM Oradea, fiind nevoite din motive financiare să nu se înscrie la start.

Ca urmare a bugetului de care dispun și a achizițiilor efectuate în această vară, CSU Suceava și Magnum Botoșani sunt considerate de către specialiști favorite la accederea în Liga Națională. Vechea rivalitate dintre Suceava și Botoșani, din anii în care la fotbal amândouă grupările jucau în Divizia B, a fost reaprinsă oarecum de echipele de handbal, la jocul cu balonul rotund nemaiexistând termen de comparație acum. Foarte interesant este de altfel faptul că la gruparea botoșăneană activează un nucleu serios de suceveni, începând cu Florin Ciubotariu, Bogdan Șoldănescu, Cristian Adomnicăi, Claudiu Lăzurcă, Andrei Lazoreac și Ștefan Nicolaievici, la care s-au mai adăugat doi sportivi care au evoluat înainte la CSU, Polocoșer și Bobeică.

Formația antrenată de Adrian Chiruț și Iulian Andrei a fost foarte activă pe piața transferurilor în intersezon, izbutind să înregimenteze nu mai puțin de nouă jucători, unii dintre ei cu cărți de vizită impresionante. Până la această oră au ajuns sub comanda antrenorilor Adrian Chiruț și Iulian Andrei șapte dintre ei, este vorba de Valentin Anton (CSM Bacău), Alin Câmpan (CSM Făgăraș), Alex Dascălu (CSM Bacău), Darius Makaria (BM Sinfin – Franța), Ștefan Grigoraș (CSM Făgăraș), Viacheslav Sadovyi (CSM Bacău) și Botond Balazs (Szejke Odorheiu Secuiesc).

hiar dacă din punct de vedere sportiv situația lor este rezolvată, macedoneanul Kostadin Petrov, transferat de la gruparea spaniolă AC Ciudad de Guadalajara, și turcul Baran Nalbantoglu, adus de la formația Besiktas, n-au reușit să ajungă încă la Suceava, documentele lor legate de dreptul de muncă și de șederea în România fiind încă în lucru la organele statului.

Nici rivalii de la Magnum Botoșani nu s-au lăasat mai prejos. Nu mai puțin de cinci handbaliști au ajuns în curtea vecinilor, este vorba de portarul Ciprian Bobeică (HC Buzău), Elod Szasz (Odorhei), Adrian Mihăilescu (CSM Oradea), Marius Negru (CSM Reșița) și Sebastian Polocoșer (CSM Vaslui), jucător format de LPS Suceava.

„Noi ne pregătim asiduu, de aproximativ patru săptămâni, pentru îndeplinirea obiectivului, care este revenirea în elita handbalului românesc. Din păcate, există multe necunoscute în ceea ce privește turneul pentru promovare. Nu știm până la această oră nici unde, nici când va avea loc, nefiind cunoscut nici măcar formatul întrecerii. Și asta în condițiile în care ediția de campionat 2020-2021 a Ligii a Naționale va începe peste doar o lună, pe 19 august”, a declarat Adrian Chiruț, antrenorul principal al celor de la CSU Suceava.

Dacă acest final de campionat nu a avut culoare din cauza pandemiei de coronavirus, turneul de baraj pentru promovare va fi sigur cel puțin incandescent atunci când față în față se vor afla echipele din Suceava și Botoșani. Nu se cunosc prea multe date despre formațiile din Alexandria și Sânnicolau Mare, doar că prima are în componență câțiva jucători cu mare experiență, în timp ce bănățenii se bazează pe o generație de juniori de valoare la nivel național. Oricum ar fi, este o șansă deosebită pentru CSU din Suceava să ajungă în Liga Națională în condițiile în care jumătate din echipele de la baraj nu au răspuns prezent.

0 notes

cadreromanesti-blog · 6 years

Photo

Iacob (1988) Regie: Mircea Daneliuc Imagine: Florin Mihăilescu

0 notes

bizmagazin · 7 years

Text

Începând din anul 2008, din inițiativa unor pasionați ai cinematografiei europene, la Toulouse – cel de-al patrulea oraș al Franței – are loc, în fiecare toamnă, Festivalul Filmului Românesc, intitulat MOTOR!

Anul 2017 va marca, prin urmare, cea de-a noua ediție a acestui festival, ce se va desfășura între 10 și 21 noiembrie, filme românești de excepție rulând la cinematografele din Toulouse și din alte două orașe importante ale departamentului Haute-Garonne, Colomiers și Muret!

Contextul cinematografic românesc

« Noul vag al cinematrografiei românești continuă să strălucească », titrează RTS Culture în Decembrie 2016, atunci când filmul « Bacalaureat » al lui Cristian Mungiu a obținut premiul pentru scenografie la Cannes. De altfel, întreaga lume a cinematografiei europene și mondiale remarcă faptul că în ultimii 15 ani cineaștii și actorii români se reinventează.

Echipa “Bacalaureat” pe covorul rosu de la Cannes

Mathieu Macheret, critic de film în cadrul cotidianului « Le Monde », ne spune ca « acest nou val (nr. al cinematografiei românești) este născut în România post-comunistă, după căderea dictaturii lui Ceaușescu în 1989. Au apărut noi școli de cinema, a apărut o nouă generație de tehnicieni, comedieni și cineaști, adesea veniți din teatru sau trecuți prin televiziune »… „Aceste filme combină scrisul fictiv și trăsăturile care fac parte din documentar: scene lungi, improvizații ale actorilor, injectarea de elemente neprevăzute în scenariu, filmări pe străzi. Există o preocupare de a împinge reprezentarea realului cât mai mult posibil. Până la o formă de prosaicism. Este, de asemenea, limita acestui cinematograf, căruia i se reproșează uneori că întunecă tabloul general”.

Realitatea ofertei de distribuție în România este cu totul alta. Alexandru Belc prezintă cu claritate acest aspect în documentarul său « Cinema, dragostea mea », având drept obiectiv semnalarea situației dramatice a sălilor de cinematograf din România, aflate pe cale de dispariție. România este țara cu cele mai puține cinematografe, în 2014 existând doar 76 de cinematografe, după cum ne precizează cinemagia sau altfel spus un cinematograf la 260 000 locuitori.

Bacalaureat, de Cristian Mungiu

Succesul acestor filme nu este la fel de relevant în propria țară, așa cum este în afara ei. Pe lângă lipsa materială a sălilor de cinema și scăderea drastică a interesului pentru industria cinematografică românească, se pare că, fără a generaliza, românii consideră aceste filme puțin pesimiste, după cum apreciază criticul de film de la Le Monde. „Ei consideră că se prezintă o imagine a României foarte negativă și incoerentă cu realitatea. Ei simt uneori că cele mai strălucite talente vor căuta succes în străinătate, la festivaluri, pe fundalul problemelor societății românești”.

În acest context destul de demotivant, cineaștii români si-au urmărit vocația artistică. Și pe bună dreptate. Pentru că, nu doar că au obținut continuu numeroase premii la marile festivaluri cinematografice (San Sebastian, Berlin, Toronto…), dar filmele românești sunt din ce în ce mai mult reperate și difuzate. Și apreciate de un public din ce în ce mai mare.

De aceea, este cu atât mai lăudabilă noua generație de cineaști români, precum și orice inițiativă de promovare a filmului românesc.

Festivalul de Film Românesc la Toulouse: promovarea cinematografului românesc prin voluntariat

În anul 2008, o întâlnire întâmplătoare între un profesor român de la Universitatea din Toulouse și Directorul Cinematografului ABC din Toulouse, pun bazele unei colaborări care prinde aripi în ultimii ani! De atunci, în fiecare toamnă, Festivalul de Film Românesc aduce vocile originale ale unor actori români deja consacrați, și creează cadrul ideal unei întâlniri privilegiate între public și critici de film sau chiar artiștii înșiși.

MOTOR – Festivalul de film românesc de la Toulouse își propune deci, o dată pe an, să consacre o săptămână celei de-a 7-a arte românești. Acest festival are prin urmare drept obiectiv promovarea cinematografiei românești, în versiunea originală, subtitrată în franceză (VOSTF), prezentând atât producții naționale, cât și coproducții, inedite și de genuri diferite: scurt și lung-metraje, filme de animație, documentare, ficțiune.

Mihaela Negoiță, organizator Radu Câmpean, realizator Sursa: pagina Facebook a Festivalului MOTOR!

În paralel, își propune să promoveze cinematograful românesc prin prezența criticilor de cinema și a artiștilor implicați direct sau indirect în filmele prezentate. Aceste sesiuni de schimburi de păreri și impresii sunt extrem de importante pentru organizatori, motiv pentru care au fost invitați până în prezent criticii Leo Șerban, Magda Mihăilescu, Dan Burlac, realizatorii Radu Muntean, Florin Piersic Jr, Cornel Gheorghiță, Nicolas Hans Martin, comedienii Constantin Florescu, Ion Stoica, Alin State sau violonista Clara Cernat.

Echipa organizatorică este formată în întregime din benevoli, români, ca și francezi, oameni pasionați de cinematografie și preocupați de promovarea cinematografiei europene. O susținere mai consistentă a unor instituții românești de profil ar putea însă simplifica sau amplifica acest tip de acțiuni.

« Nu vă vom minți, festivalul este realizat de o echipă foarte mică și în întregime voluntară. Prin urmare, este destul de complicată îmbinarea muncii, a vieții de familie și a pasiunii de cinefil și, de asemenea, este adesea dificil să găsim bugetul necesar pentru a oferi publicului din metropola din Toulouse zece filme pe care dorim să le împărtășim. În fiecare an ne punem aceeași întrebare: vom reuși? Economia noastră este ridicolă și ne-ar plăcea cu adevărat să putem face lucrurile mai profesionist. Pentru aceasta, ar trebui să-i convingem pe partenerii noștri să ne susțină în mod durabil. Relațiile cu Institutul Cultural Român, deși partener de la bun început, sunt, din păcate, prea adesea supuse schimbărilor aleatorii ale personalului, ceea ce slăbește foarte mult proiectul », după cum ne precizează Fred Ortuño, organizator al festivalului.

Din fericire pentru cinematografia românească, partenerul istoric al acestui festival, Cinema ABC din Toulouse, prin intermediul directoarei acestuia, Bunny Galorini, un pasionat promotor al cinematografiei europene, rămâne pilonul în jurul căruia gravitează de la an la an evenimentul.

Bunny Galorini, Directoare Cinema ABC, Toulouse

« Încercăm să apărăm cinematografiile europene, foarte puțin cunoscute și văzute, chiar și în țara lor de origine. Într-adevăr, am putut înțelege că în România doar aproximativ 1% dintre spectatorii de film se concentrează asupra filmelor românești», după cum ne spune Bunny Galorini în interviul acordat organizatorilor festivalului, pe care îl puteți urmări în întregime aici.

Asociația franco-română din Toulouse, ca și întreaga comunitate de români din jurul acestei metropole, susține în diferite moduri implementarea acestui proiect. Din anul 2015, însă, Festivalul devine un eveniment cu un cadru organizatoric evoluat, prin crearea asociației MOTOR!, dedicată organizării de manifestări pentru promovarea cinematografiei românești. Municipalitatea din Toulouse este de asemenea un susținător fervent al evenimentului, începând de la ediția precedentă.

Festival ajuns la maturitate: ediția cu numărul 9

Public al Festivalului de Film MOTOR! Sursa: Pagina Facebook a Festivalului MOTOR!

« Avem o audiență de spectatori fideli, dar la fiecare nouă ediție există spectatori noi care ne expun plăcerea lor de a descoperi aceste scrieri tensionate, exigente și aspre. Unele filme românești, precum „Mama și fiul” de Calin Peter Netzer, „Aurora” și „Sieranevada”, de Cristi Puiu, „Toți cei din familia noastră” de Radu Jude sau scena finală din „Policeman, adjectivul” al lui Porumboiu … sunt “solicitante” în sensul unei probe, a șocului cinematografic pe care îl provoacă. Acest lucru poate deruta anumiți spectatori, dar, în general, această derută îi aduce înapoi în fața marelui ecran, iar acest fapt ne bucură”, ne spune din nou Fred Ortuño.

Cu o extindere a duratei Festivalului, dar și a locurilor de difuzare a filmelor, Festivalul de Film Românesc se desfășoară în prezent pe parcursul a 10 zile, în 4 săli de cinema din Toulouse și alte două mari orașe ale Haute-Garonne-ului (Muret și Colomiers).

Cea de-a noua ediție a festivalului va fi odată în plus cea a regăsirii unor cineaști descoperiți sau redescoperiți de puțin timp: Radu Jude (Aferim!, Toată lumea din familia noastră…), Călin Peter Netzer (Mamă și fiu), Adrian Sitaru (Ilegitim, Picnic), Corneliu Porumboiu (12h08 la Est de București, Polițist, adjectiv…), Cornel Gheorghiţă (Europolis…) sau Cătălin Mitulescu (Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii…).

Ca și în anii precedenți, se păstrează aceleași principii de programare specifici acestui festival. Există deja un număr de câțiva tineri realizatori pe care festivalul îi pune în valoare în mod tradițional, printre care Călin Peter Netzer, un obișnuit al premiilor la Berlinale, dar și Corneliu Porumboiu cu « Comoara », ce va fi proiectat la Muret. Fără a-i omite pe Cornel Gheorghiță cu ultimul său film cu Serge Riaboukine sau pe Cătălin Mitulescu, amândoi în program de câțiva ani. Două realizatoare sunt în mod particular foarte așteptate la acest fetival. Anca Miruna Lăzărescu al cărui prim film va fi proiectat în deschiderea festivalului și Iulia Rugină ce trece de la comedie la dramă cu al său lung metraj axat pe mediul jurnalistic. Temă ce va fi de altfel abordată și de către filmul Fixeur al lui Adrian Sitaru, prezent anul trecut cu filmul Ilegitim. În comparație cu edițiile precedente, anul acesta vor fi prezente ceva mai multe comedii cu realizatori mai puțin remarcați pe scenele europene dar care au beneficiat de un succes popular în România. Bemolul acestei ediții este lipsa documentarelor din program, datorată problemelor de subtitrare.

This slideshow requires JavaScript.

Deschiderea festivalului are loc astăzi, Vineri, 10 Noiembrie, la Cinema ABC, având în program proiecția filmului „La drum cu tata” de Anca Miruna Lăzărescu, urmată de un cocktail cu specific românesc pe muzica grupului Bobby Sox Blues Band. Închiderea festivalului se va face în același mod, Marți, 21 Noiembrie, la Centrul Cultural Alban Minville, cu proiecția filmului „Două lozuri” de Paul Negoescu.

[pdf-embedder url=”https://www.bizmagazin.ro/wp-content/uploads/2017/11/MOTOR-grillehoraire2017.pdf”%5D

Pentru amatorii de film românesc, veți regăsi toate informațiile privind programul acestui festival aici.

Gânduri către viitor

Festivalul de Film de la Toulouse reprezintă astăzi, așa cum o menționează organizatorii pe website-ul dedicat, „singura vitrină franceză asupra cinema-ului românesc ce oferă publicului devenit rapid amator și cunoscător o programare “art et essai” pe cât de abundentă pe atât de rară”.

Din nefericire, fiind un eveniment realizat în întregime pe bază de voluntariat, riscă la fiecare ediție să “închidă porțile”, indiferent de eforturile pe care o mână de oameni pasionați le fac. Este necesară implicarea angajantă și constantă a autorităților românești din domeniul culturii pentru a conferi stabilitate și perpetuitate unor astfel de evenimente. Evenimente care strâng alături o comunitate, care conferă o imagine pozitivă țării noastre și tuturor conaționalilor ei.

Le dorim SUCCES!

MOTOR! Festivalul de Film Românesc de la Toulouse: un SUCCES remarcabil, un exemplu de urmat! Începând din anul 2008, din inițiativa unor pasionați ai cinematografiei europene, la Toulouse – cel de-al patrulea oraș al Franței – are loc, în fiecare toamnă, Festivalul Filmului Românesc, intitulat MOTOR!

#Cannes #cinema românesc #cinematografie #Colomiers #Cristian Mungiu #Festivalul de Film Românesc #Haute-Garonne #MOTOR #Muret #Toulouse

0 notes

byzantinepainting · 7 years

Text

Până pe 19 octombrie 2017, Biblioteca Naţională propune publicului expoziţia Ipostaze Medievale – Interferenţe C@rte ProPatrimoniu – Revalorificări contemporane.

Peste 100 de artişti români prestigioşi expun lucrări inspirate din iconografia creştină, realizate în tehnici consacrate în perioada medievală (bizantină, romanică şi gotică): frescă, mozaic, vitraliu, tapiserie, ceramică, sticlă, metal, grafică, pictură, sculptură etc.

Artişti prezenţi în expoziţie:

► Arte decorative – Lia Maria Andreiţă, Gheorghe Butnaru, Lucian Butucariu, Andrei Călinescu, Cora Ciodac, Cristiana Călinescu Fodor, Ion Nicu Constantinescu, Casia Păpuşoi Csehi, Gheorghe Dănilă, Vasile Dobre, Mihai Dumitru, Daniela Frumuşeanu, Cristian S. Ianza, Ovidiu Ionescu, Enric Matei, Vintilă Mihăescu, Ruxandra Ştefana Munteanu, Costin Neamţu, Cela Neaţu, Cristian Olteanu, Radu Popovici, Alina Rizea Gherasim, Alexandru Roşeanu, Ilie Rusu, Bogdan Sava, Dumitru Sorica, Valeriu Şuşnea, Svetlana Utto, Nicolae Zîmbroianu

► Grafică – Silvia Parascan, Rodica Lomnăşan, Marcel Chirnoagă, Marcela Chirnoagă, Mihaela Constantin, Emil Craioveanu, Viorel Dumitrache, Ion Alin Gheorghiu, Claudiu Victor Gheorghiu, Felicia Ionescu, Magda Isăcescu, Romeo Liberis, Florian Mihăilescu, Olga Morărescu-Mărginean, Alexandru Nancu, Dinu Petre, Nicolae Sava, Zuzu Caratănase, George Paul Mihail, Filip Anton Mihail

► Sculptură – Gheorghe Anghel, Cristian Bedivan, Ioan Bolborea, Sintia Costache, Aurel Contraş, Ovidiu Dumitru, Jorge Mafe, Dan Munteanu, Vasile Soponariu, Victor Sararu, Geo Tuică

► Pictură – Ion Anghel, Liviu Acasandrei, Jan Albu, Teodor Arghir, George Alexandrescu, Gabi Aniţei, Rodica Gheorghe Avram, Marius Barb, Dalia Bialcovski, Brânduşa Bontea, Aurelian Broască, Marin Cârstea, Dorin Coltofeanu, Teodora Coltofeanu, Emil Ciocoiu, Gheorghe Coman, Bogdana Contraş, Cîrstina de la Studina, Vasilica Chifu, Mihaela Constantin, Dan Constantinescu-Cocoru, Viorel Cosor, Paula Craioveanu, Daniel Crăciun, Horea Cucerzan, Petre Damir, Gheorghe Dănilă, Elena Dăscălescu, Victor Dima, Gheorghe Dican, Radu Drăguşin, Liviu Dumitrescu, Constantina Dumitru, Mihai Dumitru, Puiu Costachi Dumitraş, Raluca Ioana Enăchescu, Radu Florea, Irina Florescu, Vlad Iulian Fodor, Adriana Frăţilă, Mihail Gavril, Marin Gherasim, Luminiţa Gliga, Viorel Grimalschi, Ştefania Grimalschi, Eugen Holban, Eugen Ilina, Eugen V. Iovan, Ovidiu Lebejoară, Rodica Lomnăşan, Petru Lucaci, Emanoil Mazilu, Dumitru Macovei, Viorel Mărginean, Alexandru Mărginean, Răzvan Paul Mihăescu, Dan Ştefan Minea, Laurenţiu Midvichi, Florin Mocanu, Mihai Moldoveanu, Cozmin Movilă, Minu Movilă, Lisandru Neamţu, Liviu Nedelcu, Horia Niţu, Letiţia Oprişan, Ioan Oratie, Dan Horaţiu Panait, Ioana-Andra Panduru, Daniela Panigheanţ, Dorina Pădineanu, Silviu Parascan, Ştefan Pelmuş, Constantin Pele, Vasile Pop-Negreşteanu, Iuliana Popescu, Claudia Popescu, Marilena Preda-Sânc, Matei Şerban, Cristiana Purdescu, Marin Răducu, Adina Romanescu, Andrei Romocean, Irina Sava, Alexandru Sibiceanu Manu, Nicolae Stoian, Graţiela Stoian, Luca Matei Stoian, Ioana Stepanov, Florin Stoenescu, Eduard Stoienică, Valentin Tănase, Angela Tomaselli, Petre Velicu, Peti Velici, Alina Vodă, Sanda Butiu, Daniel Stancu, Florentin Vesa, Mariana Gavrilă Vesa.

#gallery-0-10 { margin: auto; } #gallery-0-10 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 25%; } #gallery-0-10 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-10 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

În cadrul vernisajului a avut loc colocviul De ce iubim şi retrăim medievalul?, la care a participat: acad. Răzvan Theodorescu, criticii de artă Doina Mândru, Doina Păuleanu, Pavel Şuşară, Vladimir Bulat, Raluca Băloiu, Virgil Mocanu, Mihai Plămadeală şi Roxana Păsculescu; preotul Florin Şerbănescu, artiştii Petru Lucaci – Preşedinte al UAPR, Nicolae Sava, Gheorghe Anghel şi Gheorghe Dican. Moderatori: Florin Filip, expert patrimoniu UNESCO, şi Marius Tiţa, critic de artă. Colocviul De ce iubim retrăim medievalul? aduce în atenţie inepuizabila sursă a iconografiei creştine medievale, care a marcat şi influenţat, în secolele care au urmat, toate domeniile culturii europene. Adevărate opere de artă, cărţile manuscrise bizantine, romanice şi gotice (secolele IV-XIV) arată o mare vivacitate, fantezie, simţ al observaţiei şi pitorescului, atât prin decorativismul literelor, cât şi prin miniaturile care însoţesc textul, legătura cărţii fiind, la rându-i, gravată sau pictată uneori cu multă măiestrie. Evul Mediu este cel care a impus formatul de codex şi o nouă concepţie asupra paginii, aceasta devenind suport nu numai pentru text, ci şi pentru opera de artă (pictură, gravură). Prin excelenţă depozit de idei, cartea s-a dovedit a fi, astfel, o expresie a măiestriei meşteşugarului-artist, a nivelului atins de artele adiacente tiparului (gravura, arta legăturii şi a impresiunii în piele etc.), precum şi de artele majore (frescă, pictură, mozaic, vitraliu, sgrafitto, tapiserie, ceramică, prelucrarea lemnului, a pietrei, sticlei şi metalului), utilizate în perioada medievală în decorarea edificiilor. Imensul patrimoniu iconografic medieval a fost valorificat şi reinterpretat, de-a lungul timpului, prin intermediul creaţiilor literare, plastice, muzicale, teatrale, cinematografice etc. În ultimele decenii, se poate observa un interes sporit pentru „revizitarea” evului de mijloc, prin ceremonii, ritualuri şi pelerinaje desfăşurate în vechile cetăţi europene, inclusiv româneşti (de la Sighişoara, Sibiu, Târgovişte, Râşnov etc.).

Pe toată perioada de desfăşurare a expoziţiei, vor fi proiectate – pe fond muzical medieval – imagini ale unor documente (manuscrise, cărți vechi românești şi occidentale, ex-libris-uri, partituri etc.) din patrimoniul Bibliotecii Naţionale, precum şi imagini cu lucrările de artă din expoziţie. (sursa comunicat https://www.facebook.com/BibNatRo/posts/1745122035507274)

Expozitie de arta la Biblioteca Nationala a Romaniei Până pe 19 octombrie 2017, Biblioteca Naţională propune publicului expoziţia Ipostaze Medievale – Interferenţe C@rte ProPatrimoniu – Revalorificări contemporane.

#arta contemporana #arte decorative #artisti romani #Biblioteca Nationala a Romaniei #ceramica #critici de arta #fresca #grafica #iconografie crestina #metal #mozaic #pictura #Salonul National de Arta Medievala #sculptura #sticla #tapiserie #vitraliu

0 notes

news24hrou · 5 years

Photo

Florin Vasilescu, la Gazdă Perfectă: ”Am o rețetă specială de cremă de zahăr ars” Gazda Perfectă. Florin Vasilescu, jurist, din București, este "Gazdă Perfectă" pentru Diana Constantin, Ioana Popescu, Anca Mihăilescu și Cristian Paşcălău. Iată ce meniu le propune invitaţilor! https://ift.tt/2AYPRMR

0 notes

news24hrou · 5 years

Photo

„Meniul de regim” n-a fost câștigător! Ce note i-au dat concurenții gazdei acestei ediții: „O iubim pe Anca, dar...” Anca Mihăilescu a spart gheața în această săptămână la „Gazda Perfectă”. Concurenta a vrut să-și impresioneze invitații cu un meniu light, dar care nu a fost deloc pe placul celorlalți. Ce note a primit Anca de la Florin Vasilescu, Ioana Popescu, Diana Constantin și Cristian Paşcălău? https://ift.tt/30OBp4E

0 notes

radioromania · 5 years

Text

Lecţii de linişte, în premieră absolută la Teatrul Naţional Radiofonic

(25 iunie 2019)

Teatrul Naţional Radiofonic vă invită la audiţia cu public în avanpremieră a producţiei de teatru radiofonic Liniştea de Constantin Abăluţă (adaptarea radiofonică şi regia artistică Gavriil Pinte), miercuri, 26 iunie, de la ora 16:00, la librăria Librarium TNB din incinta Teatrului Naţional Bucureşti. Audiţia va avea loc în prezenţa dramaturgului Constantin Abăluţă. Premiera radiofonică va avea loc duminică, 30 iunie, ora 14:00 la Radio România Cultural.

Constantin Abăluţă este poet, prozator, dramaturg, critic literar şi traducător român al generaţiei afirmate în anii 1960. Este un autor prolific, cu peste patruzeci de volume de poezie, proză, teatru, istorie şi critică literară. Ultimele trei decenii de creaţie se remarcă prin abundenţa apariţiilor: publică anual două-trei volume în care îşi împlineşte cu tenacitate şi cu o imensă putere de muncă ideile literare, fie că e vorba de lirică sau dramaturgie. Creaţia lui Abăluţă e încadrată astăzi în curentul experimentalismului moderat. Creaţia sa literară explorează un suprarealism temperat. Dintre piesele sale amintim: Terasa, Calmania, patria mea. Liniştea, piesa pe care o prezentăm în variantă sonoră la teatrul radiofonic, ilustrează aceste consideraţii critice şi e o piesă reprezentativă pentru poetica lui Constantin Abăluţă. Regăsim în tema războiului abordată în Liniştea elementele realiste ale experienţelor limită, transpuse într-un tip de delir suprarealist descărcat în metaforă. Piesa propune metafora liniştii ca liman al conflictelor şi al distrugerilor îndurate de oamenii simpli, victimele inocente ale istoriei. Regizorul Gavriil Pinte creează în producţia sa echivalentul sonor al acestui univers coşmaresc, aflat în contrapunct cu poezia conţinută a metaforei.

Criticul literar Claudiu Komartin spune că „ceea ce uimeşte în continuare la C. Abăluţă este pulsul său atent la actualitate, modalitatea prin care reuşeşte un lucru rar la scriitorii ce-nregistrează un exces de productivitate: anume să rămână în joc. Lucru demonstrat de textele sale cele mai recente, în care acest poet surprinde, sondând experienţe-limită într-o manieră convingătoare.”

Lansarea de acum continuă excelenta colaborare cu acest nou spaţiu pentru audiţia teatrului radiofonic. Lansat anul acesta la librăria Librarium TNB din incinta Teatrului Naţional Bucureşti, spaţiul face conexiunea între dramaturgie şi spectacol, intermediază întâlnirea spectatorilor cu artiştii. Intrarea e liberă.

Liniştea de Constantin Abăluţă. Producţie TNR, iunie, 2019.

Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Gavriil Pinte. În distribuţie: Niculae Urs, Ionel Mihăilescu, Claudiu Istodor, Paul Chiribuţă, Vasile Toma, Alina Petrică, George Constantinescu, Tomi Cristin, Cătălin Mareş şi Claudiu Maier. Regia de montaj: Dana Lupu, Florin Bădic şi Radu Verdeş. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu.

Serviciul Comunicare şi Relaţii Publice

Adăugat de Luciana Gingărașu

0 notes

rudyroth79 · 4 years

Text

Știri: „Vinovatul” după Ion Băieșu, la Teatrul Național de Televiziune (4 iunie 2020, TVR 3)

Joi, 4 iunie 2020, TVR 3 – spectacole premiate UNITER/dramaturgie românească:

Ora 14.00 – reluare Caligula de Albert Camus. Preluare de la Teatrul Municipal Baia Mare. Direcţia de scenă: Victor Ioan Frunză. Regia tv: Silviu Jicman

Ora 19.55 – „Căsuța cu povești” – Apolodor, partea a patra

Ora 20.05 – Vinovatul. Teleplay după piesa omonimă a lui Ion Băieșu. Scenariul și regia: Ion Gostin. În…

View On WordPress

#Erika Băieşu #Florin Roşu #Gabriel Fătu #Ion Baiesu #Ion Gostin #Ionel Mihăilescu #Mihai Răzuş #Ozana Oancea #Paul Mihăilă #teatru tv #Televiziunea Română #TVR 3

0 notes

rudyroth79 · 4 years

Text

Festivalul Național de Umor și Concursul Internațional de Caricatură, Concursul Național de Epigramă, Urziceni, 6 – 8 decembrie 2019

Nimeni să nu aibă pretenția de la umoriști – fie că sunt scriitori (de proză, poezie umoristică, epigramă) sau caricaturiști – nimeni să nu aibă pretenția de la ei să trateze lucrurile în mod obișnuit, ”ca niște oameni normali”. Dar nici să nu-și închipuie careva că arta aceasta (includem aici toate subspeciile umoristice, atât literare, cât și grafice) e la îndemâna oricui. E adevărat că umorul are un impact mai mare asupra publicului larg, pe de o parte deoarece se simte o nevoie acută de umor, binecuvântat balsam pentru minte și suflet, într-o lume tot mai încrâncenată și mai supusă presiunilor de tot felul, pe de altă parte, întrucât e mai ușor accesibil chiar și publicului neavizat și fără o instruire înaltă. Desigur, e mai ușor de înțeles o caricatură, decât o pictură de Picasso ori Dalí. Ceea ce nu o face, totuși, mai puțin valoroasă, presupunând că cele două suportă termeni de comparație. Sunt destui încrâncenați care pretind că umorul nu-i de nasul lor, li se pare că ar fi mai puțin scriitori ori alt fel de artiști dacă râd la o glumă bună (vorbim de umorul de calitate, nu de toate făcăturile cu pretenții de umor care abundă în spațiul public). Aceștia, încrâncenații, scorțoșii, înțepații, strâmbă din nas, cu aerul că au înghițit o cobiliță sau că au mirosit ceva ce nu le place, atunci când au de a face cu umorul (de calitate, repet, altfel, le-am da dreptate), nu cumva să se ia și la ei și să-i compromită definitiv. În realitate, nu sunt decât niște bieți limitați, cărora umorul nu le spune nimic, pentru că ei sunt lipsiți de cea mai edificatoare trăsătură ce dă măsura inteligenței unui om, și anume simțul umorului. Dacă vă aflați printre aceștia (sperăm și credem că nu!), nu citiți mai departe! Acest articol se adresează celor care gustă umorul (slavă Domnului că în țara noastră procentul este încă mare!) și este despre cei care îl creează și îl promovează. Despre această normală ”anormalitate” a umoriștilor, care, dincolo de ”nașterea” și expunerea către public a creațiilor, sunt oameni cât se poate de serioși, adeseori triști în sinea lor, greu încercați de probleme, dar care au ales să prezinte semenilor latura amuzantă a vieții, nu pe cea întunecată, care au ales să râdă de probleme, gândind că ele oricum vin și că astfel, râzând, poți să le depășești mai ușor. E deja o banalitate să mai spun că umorul e terapie, și totuși – un adevăr.

La Urziceni (județul Ialomița) are loc, din 1996 încoace, o manifestare care, prin calitatea invitaților săi și a artei prezentate acolo, a depășit de mult granițele județului și chiar ale țării. Să nu ziceți că spun vorbă mare, cele afirmate se pot verifica în presa vremii și în Cartea de Onoare a Casei Municipale de Cultură Urziceni, locul care găzduiește această acțiune de marcă, fiind cunoscută generic și sub titlul ”Revelionul caricaturiștilor” (inițial concursul a cuprins numai caricatură, primul președinte de juriu fiind Horațiu Mălăele).

Recitind cele scrise până aici, constat că, de fapt, n-am spus nimic. Am vorbit generalități, am spus de manifestări (care ”au loc”), de instituții etc. Dar esențialul nu l-am spus, că doar nu locurile, clădirile, instituțiile fac lucrurile să se miște. În spatele oricărei manifestări de acest fel stau oameni. Când e vorba de una de o astfel de anvergură, vorbim deja de supra-oameni, mai exact, în cazul nostru, de un supra-om, pe numele său Nicolae Petrache. Și n-am zis ”supra-om” nici ca să-l măgulesc, nici ca să-i ridic vreo statuie (știm noi cui și la ce folosesc statuile, de obicei) și nici nu m-am referit la faptul că ar avea oarece dotări supra-omenești, înzestrare de la natură, nu, e și el un om ca noi toți: mai așa și mai altfel, mai cumva, mai altcumva etc. Epitetul acesta se datorează tenacității, voinței și priceperii pe care le depune (aproape de unul singur) pentru ca aceia veniți din toate colțurile țării (sau lumii) să aibă parte de momente încântătoare, să se simtă bine, iar publicul din Urziceni (pe care eu l-am considerat întotdeauna un public avizat) să fie răsfățat, măcar o dată pe an, cu literatură și grafică de cea mai bună calitate.

Înțeleg, totuși, că domnul Petrache a avut și două ajutoare: pe doamnele colege Aurelia și Nela, că au existat și niște sponsori, dintre care am reținut: Primăria Urziceni, firma ”Avon”, un fost coleg de-al Nicului și un Mare Anonim (cam bănuiesc eu ce poamă se ascunde după anonimul ăsta care, pe lângă că e foarte deștept și generos, mai e și modest/smerit, o fi unul și același care ”pompează” în revista ”Helis” sub pseudonimul ”Anonim Urziceni”. Ori o fi altul, dar, oricum ar fi, cinste lui, cinste lor, tuturor celor care au înțeles că educația și cultura nu se fac fără bani, cu atât mai mult cu cât aceia care oferă sunt persoane, nu instituții!). Dar să purcedem la descrierea, pe scurt, a momentelor festivalului!

Seara de vineri, 6 decembrie 2019, a fost alocată lansărilor de carte umoristică, prezentării invitatului special și recitalului umoristic al celor prezenți. Din Canada, s-a luat legătura cu Sorin Finchelstein, unul dintre concurenți, care a fost convins ca a trimis lucrări, a vrut să concureze, dar nu a reușit – tehnic vorbind, și care a adresat câteva cuvinte celor prezenți și a citit epigramă; Ionuț-Daniel Țucă a dat citire unei prezentări a creației acestuia, prezentare făcută de domnii George Corbu și Mihai Batog-Bujeniță. Apoi, Nicolae Petrache l-a prezentat pe invitatul de onoare al acestei ediții: caricaturistul și epigramistul Andy Ceaușu, născut și format în România, dar plecat de câteva zeci de ani în Israel unde, ca inginer electrotehnist, proiectează linii de (foarte) înaltă tensiune. Desigur, pe tot parcursul evenimentului, participanții s-au bucurat de expoziția de caricatură, semnată de el, precum și de cele mai bune caricaturi selectate dintre cele trimise de ceilalți concurenți la concurs. A urmat recitalul celor prezenți.

Cărțile lansate au fost:

Tăvălugul fericirii de Gheorghe Bâlici, Chișinău, o carte care, pe lângă faptul că trebuie să fie foarte bună, având în vedere autorul său, are și un aspect cât se poate de elegant și de atractiv, având pe prima pagină fotografia frumosului basarabean; prezentarea cărții au făcut-o Ananie Gagniuc și Vasile Larco;

Tușe rondelistice de Ionuț-Daniel Țucă, prezentare Ananie Gagniuc;

De râsul CUCilor, autori: Ananie Gagniuc și Florentina Loredana Dalian, nicio prezentare, am povestit eu cum l-am convins pe Noni să scriem o carte;

Nada râsului (nu noada) de Vasile Larco, prezentare Gheorghe Bâlici (”Să ne lăudăm între noi!”, zice acesta);

Cinci campanii – Trașcă Pușkin din Urziceni (ultimul comandor al aeroportului Alexeni).

A fost și un concurs ad-hoc de epigramă având ca temă cosmeticele ”Avon”, jurizat de Gheorghiță Bâlici, în calitate de președinte și membru totodată. Câștigătorii, în număr egal cu participanții, au fost: premiul I: Ioan Ruse și Vasile Larco, premiul II – Andy Ceaușu și Florian Abel, premiul III – I. D. Țucă, mențiune – A. Gagniuc.

Vasile Larco ne-a făcut frumoasa surpriză de a ne arăta un exemplar din Revista ”Helis” din anul 2003, în care avea publicată o urătură.

Pauzele muzicale au fost asigurate de Ilinca Stan și Marian Petre.

La inițiativa lui Ananie Gagniuc, împreună cu Țucă, am susținut un moment zgubilitic, prezentând catrenele pe care noi, cei cinci CUCi veniți la Urziceni (Gagu, Țucă, Ruse, Leonte Năstase – caricaturist – și subsemnata) le-am compus în mașină, ca urmare a căzăturii pe care am luat-o alergând după sorcova care mi-a trebuit neapărat a doua zi. Dar să nu anticipăm.

După încheierea momentului festiv, invitații care veniseră deja, împreună cu organizatorii, am stat până târziu în noapte la povești literare, musai umoristice.

Sâmbătă, 7 decembrie 2019, a avut loc gala laureaților, când, timp de 4 ore, publicul s-a delectat cu creații umoristice scrise sau desenate. La secțiunea epigramă, câștigătorii au fost: premiul I – Gheorghe Bâlici (Chișinău, Republica Moldova), premiul II – Florin Rotaru (Buzău), premiul III – Ionuț-Daniel Țucă (Constanța, membru al Clubului Umoriștilor CUC) și trei premii speciale pentru: Ion Ruse (CUC, Constanța), Ion Diviza (Chișinău) și Stelică Romaniuc (Ploiești).

Caricaturile câștigătoare au fost prezentate de binecunoscutul caricaturist Iulian Pena PAI. Lucrările premiate au venit din: China (premiul I, care a abordat tema poluării, încadrând-o totodată în tema concursului: ”sporturi de iarnă”), Italia (portret) și Ucraina (lucrarea a abordat tema terorismului). Menționăm că la concursul de caricatură au participat peste 2000 de caricaturi, aparținând a 450 de artiști din 65 de țări. Ceea ce mi se pare că spune mult despre popularitatea și prestigiul acestui concurs. La epigramă, tema a fost ”sărbătorile de iarnă”, dar s-au putut trimite și epigrame la temă liberă.

Recitalul umoristic de sâmbătă a mai avut un moment deosebit, când Gagniuc și Țucă au zis un plugușor în mai multe limbi. Pe lângă premianți, au susținut recitaluri și alți umoriști invitați: Vasile Larco (Iași), Mihai Haivas (Iași), Laurențiu Ghiță (București, redactor-șef al revistei ”Epigrama”), Florian Abel (Ialomița, stand-up-comedy), Constantin Ciubuciu (tot din Ialomița, o revelație pentru pentru mine, întrucât domnul Ciubuciu este și preot, singurul preot epigramist pe care-l știu, și cu poante excelente), Ioan Toderașcu (Costești, Vaslui), Florentina Loredana Dalian (Slobozia) și George Stoian (Slobozia; textul său, presărat cu poante preluate de pe internet, a avut succes la public). Caricaturile la minut, portretele-șarjă, au fost realizate celor prezenți în sală, pe tot parcursul galei, de către caricaturiștii: Marian Avramescu, Aurelian Iulius Șuță-ȘAI, Leonte Năstase, Cristian Mihăilescu și tânărul debutant, Eugen Drăgan.

Un moment emoționant s-a petrecut atunci când Laurențiu Ghiță ne-a amintit de marele său prieten și epigramist George Zarafu, trecut de o lună la cele sfinte, și ne-a pomenit de dorința acestuia de a-i fi donate cărțile la care a tot scris chiar și bolnav, în azilul în care și-a petrecut ultimii ani din viață. Cărțile au fost donate Casei de Cultură și altor doritori.

Cele mai gustate momente au fost, desigur, cele care au aparținut invitaților speciali ai serii. Excelent momentul muzical asigurat de Octavian Mândruță dar și umorul oferit de actorul Jean Paler și de Grupul ”Vouă”! Acesta din urmă, care ne-a binedispus și ne-a încântat, a încheiat momentul festiv, dar nu și seara. Căci seara a continuat la așa-zisul Revelion, unde, pe lângă, mâncare, băutură, muzică, dans și voie bună, s-a desfăcut șampanie, s-au făcut urături: Gagniuc – plugușorul, subsemnata – (dusă cu) sorcova. Am strâns 52 de lei (mulțumesc tuturor celor care au dat!), un calendar ortodox pe 2020, de la părintele, și un clopoțel roșu, de la Gagniuc, că lui tot nu-i mai trebuia și a zis că nu mă jignește cu bani. Iată, am ținut să declar public suma câștigată, să pricepeți de unde am avut, când o să mă vedeți în Rolls-Royce. Mă întreb chiar dacă nu cumva ar trebui să o declar și la ANAF, la categoria ”bani din sorcovă”, dar dacă se consideră câștig ilicit? Ei, lasă, poate mă scapă dom’ procuror Țucă, doar nu degeaba am îngenunchiat (preventiv) în fața lui când ne-am dus după sorcovă (eu alunecând pe gheață) și nici măcar, sărmana de mine, n-am avut de ce să m-apuc (cum a punctat ironic Florin Rotaru, cu sclipiri sarcastice-n ochi). Domnule, e greu ca femeie printre umoriști! Trebuie să ai mereu grijă cum stai, cum cazi, cum te ridici, cum vorbești, cum taci, cum închizi gura, cum o deschizi etc., că ăștia se leagă și de laptele pe care l-ai supt (uite, dacă pronunți cuvântul ăsta ultim, ăia nu mai tac o juma’ de zi). În fine, să nu divagăm prea mult!

Câteva concluzii se impun:

Lumea are nevoie de umor, iar umorul are nevoie de un cadru de manifestare.

Nicolae Petrache duce de mai bine de 23 de ani tradiția unui festival unic în zona noastră, pentru care i se cuvin călduroase felicitări și aprecierea cuvenită.

Publicul din zonă nu s-a prea înghesuit, ceea ce înseamnă că mulți au preferat să se uite la televizor, la subproducțiile care uneori frizează ridicolul. Asta nu e doar trist, e de-a dreptul îngrijorător. Dar, fiindcă veni vorba de public, m-am bucurat să-i regăsesc, ca de obicei, pe obișnuiții evenimentelor culturale, poetul Ion Văduva, profesorii-scriitori Titi Damian și Grigore Spermezan, profesorii Ion Ene, Nicolae Puiu Iliescu.

Lumea nu mai cumpără cărți. Deși acolo cărțile expuse aveau prețuri de 15 lei, 10 lei și chiar 5 lei! Astea nu sunt prețuri, sunt jigniri! Petardele care se vând de revelion, riscând să te lase chior, costă mai mult. Pe mine și pe Noni ne-a ”jignit” o singură persoană, dar, din păcate, n-am reținut cum se numește domnul, că ar fi meritat menționat, ca simbol al unei specii pe cale de dispariție: cumpărătorii de cărți.

Festivalul ar fi meritat o mai amplă atenție, inclusiv din partea mass-mediei. N-am citit niciun ecou în presă, n-am văzut nicio televiziune filmând. Știm că se promovează la greu incultura și impostura, dar, când stai de vorbă cu lumea, toți se indignează de asta, însă puțini sunt cei care fac ceva care să demonstreze că indignarea este reală, nu doar din snobism, de fațadă și pentru că ”dă bine” și te face să pari mai intelectual.

Concluzia concluziilor ar fi că noi, cei implicați direct, ne-am bucurat foarte, a fost un minunat prilej de a ne revedea și de a ne pune la curent cu ultimele noutăți legate de ce a mai făcut fiecare, ce a mai scris fiecare, de a ne simți iarăși mângâiați de sentimentul apartenenței la marea și frumoasa familie a umoriștilor (și care este una specială în lumea scriitoricească și artistică în general). Adrian Fetecău, de la grupul ”Vouă”, spunea că a fost atât de frumos încât nu își aduce aminte de când nu a mai rezistat până la 6 dimineața un festival început cu o zi inainte. Pentru acest lucru și pentru multe altele, îi mulțumim dragului nostru Nicu Petrache, precum și tuturor celor care au făcut posibilă cumva această frumoasă nebunie! Și, pentru a încheia într-o notă umoristică, voi adăuga câte o epigramă a câștigătorilor premiilor I, II și III (fie la tema impusă, fie la cea liberă) și una a mea, la temă.

Copiilor mei

Cu ce a fost și am avut V-am ridicat și v-am crescut, Dar foarte greu v-am educat, Că tare mi-ați mai semănat… (Gheorghe Bâlici)

Previziuni

Crăciunul care va veni Se întrevede c-un sindrom: Nici brad nu vom împodobi Că și-așa suntem noi în pom. (Florin Rotaru)

Perspective rutiere

Lăsând deoparte ironia Și orice zgomote deșarte, Autostrăzi în România O să avem. La fel pe Marte… (Ionuț-Daniel Țucă)

De Moș Nicolae

De ziua Sfântului-cel-Mare, I-am zis patronului, în șoaptă C-aștept și eu o avansare. El mi-a răspuns: La Sfântu-așteaptă! (Florentina Loredana Dalian)

Slobozia, 10 decembrie 2019

”Duși cu sorcova la Urziceni” de Florentina Loredana Dalian Festivalul Național de Umor și Concursul Internațional de Caricatură, Concursul Național de Epigramă, Urziceni, 6 – 8 decembrie 2019…

#caricatura #Concursul Național de Epigramă #cultură #festival #Festivalul Național de Umor și Concursul Internațional de Caricatură #Florentina Loredana Dalian #grafică #literatură #muzica #poezie #Urziceni

0 notes

rudyroth79 · 6 years

Text

Se apropie viitorul, se aude, se vede…

90 de ani de Radio România și… 20 de ani cu Editura Casa Radio. 20 de ani de restituiri: voci valoroase la microfon și înregistrări de patrimoniu, montări radiofonice de excepție, povești rostite cu har înainte de culcare, marea poezie în rostirea prețioasă a Poetului, cărți și hărți sonore, sonorul tradus în vizual, întâlniri peste timp între artiști și actori, între poeți și critici literari contemporani, înregistrări muzicale care au făcut istorie pe scenă, înregistrări noi pentru o fonotecă de mâine. Așa am putea rezuma, în câteva cuvinte, primii douăzeci de ani de viață ai Editurii Casa Radio, o instituție care este atentă, cu fiecare pas pe care îl face, la o altă viață, cea a Radioului public, a arhivelor sale scrise și sonore. O Editură orientată deopotrivă către trecutul și viitorul patrimoniului radiofonic.

Editura Casa Radio vă așteaptă la cea de-a XXV-a ediție a Târgului Internațional de Carte Gaudeamus, în perioada 14 – 18 noiembrie, la standul Radio România (Pavilionul Central Romexpo). Am pregătit pentru ascultătorii și cititorii noștri alături de noi titluri în colecțiile consacrate ale Editurii, o apariție hors collection, precum și o ediție aniversară de poezie.

În Colecția ”Biblioteca de Poezie Românească” vă propunem o apariție (carte+CD) în premieră semnată de Ileana Mălăncioiu, ”Undeva deasupra”, ilustrată de Tudor Jebeleanu și prefațată de criticul literar Eugen Negrici. În aceeași colecție vă invităm să îl citiți și să îl (re)ascultați pe Nichita Stănescu, într-o nouă apariție, care pornește de la un bestseller al editurii. Este vorba despre o carte și 2 CD-uri ce conțin poeme rostite la Radio, alături de tablete și convorbiri radiofonice semnate de Nichita Stănescu: ”Cartea vorbită”. De asemenea, vă invităm la un triplu CD, o ediție aniversară ”Bacovia / Blaga / Botta” – poeme rostite la Radio, înregistrări istorice din Arhivele Radio România (1954 –1973) – prezentată de Bogdan Ghiu (”Mesajele secrete ale poeților”) și cu alte analize semnate de Simona Popescu, Dinu Flămând și Bogdan-Alexandru Stănescu.

În Colecția ”Teatru la microfon” vă invităm să ascultați și să citiți o carte cu CD absolut specială, care pornește de la Urmuz, acest ”premergător al revoltei literare universale”, cum îl numește Eugène Ionesco: ”Șambelan la viezuri”, o „fantezie radiofonică” semnată de Puşa Roth după urmuzienele ”Pagini bizare”. În Addenda: În Addenda: ”O istorie (foarte) urmuziană” de Costin Tuchilă. O ediție ilustrată de Daniel Ivașcu.

În Colecția ”Radio-Prichindel” vă invităm să ascultați, să citiți și să desenați, alături de Lebedele lui H.C. Andersen, Spărgătorul de nuci de E.T.A. Hoffmann, Familia Chiț-Chiț de Ion Pas. Dacă primele două titluri sunt ilustrate de Carmen Acsinte, șoriceii Chiț-Chiț și cântecele lor celebre sunt semnate grafic de Alexandru Ciubotariu.

În Colecția ”Noapte bună, copii!” vă propunem o săptămână de povești rostite seara de Sandu Sticlaru: șapte seri cu ”Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, un audiobook și un glosar de regionalisme pentru publicul contemporan.

În Colecția ”Ora veselă” am pregătit un nou titlu: ”La microfon… Vasile Tomazian”. Momente vesele din emisiunea ”La microfon satira și umorul”, 1959 – 1966, cu un studiu critic semnat de Florin Iaru.

Hors collection vă propunem o apariție cu totul ieșită din comun, o creație semnată de Alexandru Ciubotariu: ”Luceafărul în bandă desenată”. O carte-obiect originală, însoţită de un CD cu trei rostiri ale poemului: una din Fonoteca Radio, alte două realizate cu ocazia acestei apariții (George Vraca, Ion Caramitru și Ada Condeescu).

Ne auzim și ne vedem la Gaudeamus!

După cum ştiţi, la Editura Casa Radio marile voci dau cortina la o parte…

Mai multe detalii despre fiecare titlu pe www.edituracasaradio.ro.

Programul lansărilor Editurii Casa Radio la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus 2018 (Pavilionul Central Romexpo, stand Radio România)

Vineri, 16 noiembrie

12.00 – 14.00

Cele mai noi apariții în Colecțiile „Radio-Prichindel” și „Noapte bună, copii!”

Atelier de poveşti & ilustrație de carte pentru copii. Cu participarea actriţei Alexandrina Halic şi a artiștilor Carmen Acsinte și Alexandru Ciubotariu.

E.T.A. Hoffmann, ”Spărgătorul de nuci”, carte ilustrată de Carmen Acsinte și montare radiofonică pe CD semnată de Silvia Kerim (1982). Interpretează: Valeria Ogășanu, Alexandrina Halic, Fory Etterle, Ștefan Mihăilescu-Brăila ș.a.

Hans Christian Andersen, ”Lebedele”, carte ilustrată de Carmen Acsinte și montare radiofonică pe CD (1967). Interpretează: Ion Caramitru, Mariana Mihuț, Emil Hossu, Nineta Gusti ș.a.

Ion Pas, ”Familia Chiț-Chiț”, carte ilustrată de Alexandru Ciubotariu și scenariu radiofonic semnat de autor (1965). Interpretează: Octavian Cotescu, Alexandrina Halic, Nicolae Grigorescu Bălănescu, George Groner ș.a.

”Noapte bună, copii! Amintiri din copilărie” în lectura lui Sandu Sticlaru (2005) – CD ilustrat de Alexandru Ciubotariu

Sâmbătă, 17 noiembrie

12.00 – 13.00

Lansarea unei noi apariţii în Colecţia „Biblioteca de Poezie Românească”

Ileana Mălăncioiu, ”Undeva deasupra”. Poeme rostite la Radio (1990 – 2018). O ediție ilustrată de Tudor Jebeleanu. Participă: Ileana Mălăncioiu, Eugen Negrici, Luca Jebeleanu

13.00-14.00

hors collection

Mihai Eminescu, ”Luceafărul în bandă desenată”. O carte-obiect semnată de Alexandru Ciubotariu. Conține CD cu trei rostiri din Fonoteca Radio (George Vraca, 1959; Ada Condeescu, Ion Caramitru, 2018). Participă: Alexandru Ciubotariu, Ada Condeescu, Ion Caramitru, Ion-Bogdan Lefter

14.00 – 15.00

”Bacovia / Blaga / Botta”. Poeme rostite la Radio. Ediție aniversară în Colecţia Biblioteca de Poezie Românească, prezentată de Bogdan Ghiu. Participă: Bogdan Ghiu, Simona Popescu, Bogdan-Alexandru Stănescu

Moderator: Daria Ghiu.

Comunicat al Editurii Casa Radio

20 de ani cu Editura Casa Radio: cărți și hărți sonore la Gaudeamus 2018 Se apropie viitorul, se aude, se vede… 90 de ani de Radio România și… 20 de ani cu Editura Casa Radio.

#București #cărți #cultură #Editura Casa Radio #eveniment #Gaudeamus 2018 #George Vraca #Ion Caramitru #literatură #Pagini bizare #poezie #proză #Pușa Roth #Șambelan la viezuri #Sandu Sticlaru #știri #teatru #Urmuz

0 notes