Tumgik
#editura tritonic
coolladydot · 7 months
Text
Nu dați cu pietre în Julieta (recenzie)
„Când mor oamenii pe care-i iubim, pe noi ne plângem. Ne doare absența lor din viața noastră și golul pe care-l lasă nu va putea fi umplut niciodată. Ne rămân amintirile care sunt mai întâi foarte dureroase, lipsa celor iubiți este ca o rană deschisă. Avem nevoie să vorbim și să împărtășim cât de mult i-am iubit.”  📚Seria Ana Stancu #3 Autor: Tony Mott Număr pagini: 218 An apariție:…
Tumblr media
View On WordPress
0 notes
gingeronheels · 20 days
Text
Lansarea volumului Voci digitale in pandemie, de Corina Ozon, la Muzeul National al Literaturii Romane
Editura Tritonic și Muzeul Național al Literaturii Române invită publicul la prezentarea volumului Voci digitale în pandemie de Corina Ozon, miercuri, 13 martie 2024, de la ora 18:00. Evenimentul are loc la sediul MNLR, în sala Perpessicius, cu participarea invitaților Daniela Rovența-Frumușani, Romina Surugiu, Bogdan Hrib și a autoarei Corina Ozon.
Tumblr media
Volumul Voci digitale în pandemie. Mediatizarea scriitorilor prin autoexpunere online. Strategii de promovare a cărților este rezultatul unei aprofundări a literaturii de specialitate  pe o perioadă de aproape cinci ani și a monitorizării timp de un an a peste 600 de postări publice de pe Facebook. Cercetarea, care consituie o abordare inedită, pandemia nefiind studiată din perspectiva scriitorilor, cel puțin în România, s-a desfășurat în cotutelă româno-franceză, Universitatea București și Universitatea Paul Valéry Montpellier, sub coordonarea Prof. Univ. Dr. Daniela Rovența Frumușani și Prof. Univ. Dr. Mihaela Tudor.
Corina Ozon are o experiență de 10 ani de jurnalism de investigaţie în presa scrisă şi televiziune și a fost desemnată de către Revista Capital în Top 100 femei de succes pe anul 2017. În anul 2018 a fost nominalizată la Public Relations Professional of the Year la Gala PR Award.
„Cartea prezintă rezultatele unei investigații a modului în care noile tehnologii de comunicare au influențat promovarea scriitorilor într-o perioadă neobișnuită. De la obiectivele inițiale de promovare a scriitorilor pe rețelele sociale în viața de zi cu zi la adaptările necesare în contextul unei pandemii globale, această carte oferă o privire detaliată asupra experiențelor și strategiilor a zece autori într-un mediu digital în continuă schimbare. Conceptele de autoexpunere și mediatizare au stat la baza cercetării, iar metoda autoetnografică a contribuit la asamblarea unui tablou complet al anului 2020 și la înțelegerea modului în care s-a produs o mediatizare totală a vieții.”, Corina Ozon, Doctor în Științe ale Comunicării Universitatea București- Universitatea Paul Valéry Montpellier
Corina Ozon este absolventă a Facultății de Filologie, sectia română-franceză, Universitatea Timișoara, și a Facultății de Jurnalism și Știintele Comunicării, Universitatea București. Are un doctorat în Științele Comunicării în cotutelă la Școala Doctorală în Științe ale Comunicării, Universitatea București și la CTS-IARSIC, CORHIS EA 7400, la Universitatea Paul Valéry Montpellier (Franța). A publicat zece cărți la Editura Herg Benet (Seria Amanții - șase volume, 2014-2021, volumul de proză scurtă Până când mă voi vindeca de tine, 2016, romanul Tentații, 2016, romanul Codul lui Zoran, 2018, Dincolo de furtună, 2019), una la Editura Univers (Despre iubire, cu instrucțiuni de folosire, 2017), Povești scrise în palmă (2022) la Editura Național. Cea mai recentă carte este Cineva în orașul ăsta te iubește (2023) apărută la Editura Trei. Este realizatoarea podcastului Rețeaua de povești.
„Cartea Corinei Ozon poartă o promisiune, aceea de a deschide, cu mare curaj, o reflecție asupra unei domeniu de realitate, cel al scriitorului, care este supus transformărilor si provocărilor digitalizării și ale Inteligenței Artificiale. O reflecție non-normativă, prin imersiune dar cu distanță, realizată cu instrumente academice, dar și cu cele ale unei antropologii directe, ale unei experiențe trăite cvasi-epidermic cu câmpul literar dat fiind ca autoarea este și scriitoare.” (Mihaela-Alexandra Tudor, Montpellier)
„Originalitatea și caracterul inovator al cercetării sunt demonstrate de coerența construcției teoretice, strategiile de cercetare adoptate, armonizarea teoriei (a mediatizării, a interacționismului simbolic) cu datele empirice. Aportul tezei constă tocmai în articularea logicilor media cu practicile de autoexpunere și autoproducție, care continuă și extind teoria și cercetarea recentă privind mediatizarea.” (Daniela Rovența-Frumușani, București).
0 notes
rudyroth79 · 6 months
Text
Antologia de teatru scurt „12 dramaturgi români”
Vineri, 6 octombrie 2023, ora 14.00, la Muzeul Național al Literaturii Române, sala „Iosif Naghiu”, Calea Griviței, nr. 64-66, s-a lansat antologia de teatru scurt 12 dramaturgi români, cu 12 piese de teatru semnate de dramaturgi ai Filialei de Dramaturgie București a Uniunii Scriitorilor din România. Volumul a apărut la Editura Tritonic, în colecția „Cortina”. Colecția a fost coordonată de…
Tumblr media
View On WordPress
0 notes
epublice · 2 years
Text
Cine este Oana Băluță - ePublice
Este coautoarea studiului Women’s Social Exclusion and Feminisms: Living in Parallel Worlds? The Romanian Case Study (2012) în Daskalova, Krassimira; Hornstein-Tomic, Caroline; Kaser, Karl, Gender Perspectives in Post-Socialist Transition, Editura Lit Verlag, Viena, coordonatoarea volumelor Parteneri egali. Competitori egali (2007)- Editura Maiko, Şanse egale prin concilierea vietii de familie cu cariera (2007)- Editura Maiko, coautoare a volumelor Gen şi interese politice (2007)- Editura Polirom, Justiţie şi Afaceri interne (2007)- Editura Tritonic, editoarea cărtii Gen şi putere (2006)- Editura Polirom. 
https://epublice.ro/comunitate/cine-este-oana-baluta/
0 notes
romaniaintregita · 5 years
Text
Castelul Bran
Tumblr media
Castelul Bran este un monument istoric și arhitectonic situat în Pasul Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de Brașov.
Istorie
Un document emis de regele Ludovic I al Ungariei (1342-1382) la 17 noiembrie 1377 în Zvolen le confirmă sașilor din Scaunul Brașovului (totaque communitas Saxonum sedis Brassouiensis) dreptul de a ridica, conform promisiunii, pe cheltuiala și cu meșterii lor, o nouă cetate de piatră la Bran (promiserunt novum castrum in lapide Tydrici edificare). Cu această ocazie, regele le promite brașovenilor că, dacă Țara Românească va ajunge "în mâinile noastre", atunci vama va fi mutată de la Rucăr (Ruffa Arbor) la Bran. Referința din textul documentului din 1377 cu privire la o "nouă cetate de piatră" permite deducția că fortificația de piatră, ce urma să fie edificată pe acest loc, a fost precedată de o întăritură de graniță mai veche. Această cetate, probabil din lemn, a fost ridicată de cavalerii teutoni între 1211-1225. Ea îi este atribuită magistrului Theodorikus. În secolul al XIII-lea, teritoriul cetății Bran a fost supus jurisdicției comitatului regal de Alba Iulia.
În anul 1395, Sigismund de Luxemburg, împărat german și rege al Ungariei, a folosit castelul Bran ca bază strategică pentru o incursiune în Țara Românească, în urma căreia l-a îndepărtat pe voievodul Vlad Uzurpatorul, rivalul lui Mircea cel Bătrân, vasalul său.
Bran în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
În 1407, Sigismund îi acordă lui Mircea stăpânirea castelelor Bran (fără domeniul aferent) și Bologa. Branul rămâne sub autoritatea Țării Românești până în 1419.
În anul 1427, castelul Bran a trecut din proprietatea scaunului Brașovului în cea a Coroanei Ungariei, care a finanțat lucrările de fortificare și de extindere. În 1498, cetatea Branului a fost închiriată de regalitatea maghiară către Scaunul Brașovului.
În 1920, Consiliul Orășenesc Brașov a donat castelul reginei Maria a României, în semn de recunoștință față de contribuția sa la înfăptuirea Marii Uniri. La moartea reginei, în 1938, castelul a fost moștenit de către fiica sa preferată, principesa Ileana, căsătorită cu un membru al fostei familii imperiale de Habsburg. După 1948, Castelul Bran a fost naționalizat și a intrat în proprietatea statului român. Castelul a fost deschis vizitelor publice începând cu 1956, fiind amenajat ca muzeu de istorie și artă feudală. În 1987, a intrat în restaurare, lucrare finalizată în linii mari în 1993. Castelul se redeschide ca muzeu și reintră în circuitul turistic.
La 18 mai 2006, după o perioadă de proceduri juridice, castelul este retrocedat legal moștenitorilor din familia de Habsburg. Cu toate acestea, statul român, prin Ministerul Culturii, îl va administra tranzitoriu și în următorii trei ani.
La data de 1 iunie 2009, castelul intră pe deplin în posesia moștenitorilor Principesei Ileana: arhiducele Dominic de Habsburg, arhiducesa Maria Magdalena Holzhausen și arhiducesa Elisabeta Sandhofer.
Arhitectură
Inițial, Castelul Bran a fost o cetate militară de apărare având la bază forma unui patrulater neregulat. În timp, cetatea a suferit numeroase modificări, printre care: adăugarea turnului de sud (în 1622, după planurile principelui Gabriel Bethlen), construirea unui turn dreptunghiular la est, iar între 1883 și 1886, acoperișul a fost îmbrăcat cu țiglă.
Cetatea a fost transformată în reședință regală în anul 1920, odată cu intrarea în proprietatea reginei Maria, iar în perioada 1920 - 1929 s-au realizat cele mai importante lucrări de restaurare.
Tumblr media
Bran de Ludwig Rohbock
Prezent
Castelul Bran se situează la mai puțin de 30 km de Brașov, pe șoseaua ce pornește din vechiul cartier Bartolomeu și leagă Brașovul de Câmpulung. Castelul Bran este construit pe o stâncă, într-un punct cheie din punct de vedere strategic.
Tumblr media
Castelul Bran
În prezent, în muzeul de patru etaje sunt expuse colecții de mobilier, costume, arme și armuri, iar Domeniul Bran cuprinde, de asemenea, Parcul Regal cu cele două lacuri, Casa de ceai, Casa administratorului și Casa Principesa Ileana.
Tumblr media
Bran în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
În anul 2000, Castelul Bran a fost revendicat de arhiducele Dominic de Habsburg și de surorile sale, Maria Magdalena Holzhausen și Elisabeth Sandhofer, moștenitorii principesei Ileana, de la care castelul fusese în 1948 trecut în proprietatea statului.
Tumblr media
Curtea interioară a castelului Bran
În luna mai a anului 2006, aceștia au devenit proprietarii castelului și ai domeniului aferent, în urma unei decizii guvernamentale de retrocedare.
Statul român a păstrat administrarea castelului pentru încă 3 ani, până în 18 mai 2009. Înaintea retrocedării, Ministerul Culturii a dispus mutarea colecțiilor aparținând statului român de la Castelul Bran la Vama Medievală. Pentru a putea redeschide muzeul, familia de Habsburg a remobilat castelul cu obiecte din colecția personală. Redeschiderea oficială a muzeului s-a realizat la 1 iunie 2009.
Bibliografie:
Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2011). Castele si cetati din Transilvania: judetul Brasov. Bucuresti. ISBN 978-973-0-11186-6.
Bibliografie suplimentară:
Castelul Bran. Reședință a reginei Maria și a prințesei Ileana, Narcis Dorin Ion, București, Editura Tritonic, 2003 Cetatea Bran, Titus N. Hașdeu, Editura Meridiane, 1968
Legături externe:
Site web oficial Multimedia Castelul Bran, Documentar Video, TurismLand.ro Castelul Bran | tur virtual 360 [Flash] Imagini Galerie foto interior - exterior & Prezentare video Castelul Bran Imagini din castel și din Muzeul Bran
0 notes
Text
New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro
New Post has been published on http://bit.ly/2shdbjm
Festivalul „Hyperion iese la Godot”
 5-9 iunie 2017
Sub sloganul „Nu juca un rol, joacă-te în rol”, Festivalul Național al Școlilor de Teatru – „Hyperion iese la Godot”, organizat de Facultatea de Arte Hyperion, se va desfășura în perioada 5 – 9 iunie 2017 pe scena de la Godot Café -Teatru.
Ajuns la a IV-a ediție, festivalul reunește studenţi şi masteranzi ai celor mai importante universităţi de artă teatrală din România, dar şi elevi pasionați de teatru.
Alături de Facultatea de Arte a Universității Hyperion, în cursa pentru câştigarea trofeelor s-au înscris în concurs spectacole realizate de studenți de la UNATC Bucureşti, Universitatea Ovidius din Constanța, Universitatea din Craiova – Departamentul de Arte.
La secțiunea destinată liceenilor, vor participa elevi din București (Trupa Cuibul Artiştilor Junior din Colegiul „Dinu Lipatti” şi Liceul Teoretic „Jean Monnet”, Trupa Shakespeare a Liceului Teoretic „Ita Wegman”), precum și elevi din țară (Trupa de teatru Protha – Vrancea, Trupa de teatru ARTWIST – Baia Mare, Atelierul  de Teatru al Colegiului „Mihai Eminescu” – Botoşani) .
Din juriu fac parte Beatrice Comănescu (Decan Facultatea de Arte Hyperion) – președinte juriu, Anca Colţeanu (regizor teatru), Monica Ciută (actriță), Bogdan Mustață (regizor film), Nicholas Cațianis (actor, câștigător Gala Hop 2015 și câștigător al Festivalului Hyperion iese la Godot 2015).
În cadrul festivalului, se vor acorda șase trofee pentru: Cel mai bun spectacol, Cel mai bun actor, Cea mai bună actriță – secțiunea studenți și Cel mai bun spectacol, Cel mai bun actor, Cea mai bună actriță – secțiunea elevi.
  Cei mai talentați elevi și studenți vor primi tabere în regim all-inclusive oferite de Primăria Capitalei, vouchere de cumpărături Steilmann și vouchere Dental Hospital România, pachete cu preparate tradiționale românești de la Marcel SRL, cărți de specialitate oferite de Editura Tracus Arte, Editura Tritonic și Mara Books, abonamente la Sala Absoluto, cursuri de actorie oferite de ORA DE TEATRU, precum și produse cosmetice de la Melkior, Sarantis și Apilife.
Vă invităm la o săptămână de teatru tânăr, la Godot Café-Teatru, strada Blănari nr. 14!
Programul festivalului: Hyperion iese la Godot 2017
Intrarea este liberă la toate spectacolele cuprinse în secțiunea competitivă din cadrul festivalului.
0 notes
Photo
Tumblr media
Lumânări vii – Teodora Matei (recenzie, Tritonic)(#1 Seria „Cazurile și necazurile comisarului Anton Iordan) V-am spus că mi-a fost tare drag de comisarul Anton Iordan. Nu aveam cum să stau departe de secția de poliție și de cazurile pe care le rezolvă cu atâta fler.
0 notes
gingeronheels · 2 months
Text
DezOnoare, de Awais Khan, o poveste cutremuratoare despre supravietuire si realitatea dura in care traiesc unele femei din ziua de azi
Romanul DezOnoare, de Awais Khan, apărut recent în limba română la editura Tritonic, spune o poveste cutremurătoare despre supraviețuire și realitatea dură în care trăiesc unele femei din ziua de azi. Deși este o operă de ficțiune, subiectul cărții, respectiv flagelul crimelor în rândul femeilor, în numele onoarei, este cât se poate de real. În fiecare an, în Pakistan, sute de femei sunt ucise pentru „onoare”. Conceptul de încălcare a onoarei este însă foarte vag și poate însemna orice, de la sarcina în afara căsătoriei la refuzul unei femei de a se căsători cu cineva pe care nu-l place sau, chiar, uneori, simpla căutare a unui loc de muncă.
Migrând de la adâncurile Pakistanului rural, afectat de sărăcie și fervoare religioasă, la străzile periculoase ale supraaglomeratului Lahore, DezOnoare este o poveste despre familie, despre spiritul de neînfrânt al iubirii în multe dintre formele sale... o poveste despre curaj și reziliență, atunci când totul pare pierdut, și despre focul nestins care luminează lupta unei tinere femei pentru schimbare.
O tânără sfidează convențiile într-un mic sat din Pakistan, cu rezultate devastatoare pentru ea și familia ei. DezOnoare este un roman uimitor, incredibil de frumos, despre curaj, familie și sensul iubirii, atunci când totul pare pierdut.
Tumblr media
În micul sat pakistanez al Abidei, în vârstă de șaisprezece ani, există reguli străvechi după care femeile trăiesc, care au în centru onoarea familiei. Însă spiritul adolescentei este sfidător, iar ea tânjește să își facă un cămin cu bărbatul pe care îl iubește.  Când se întâmplă neimaginabilul, Abida se confruntă cu aceeași soartă ca alte fete tinere care au ales alianțe inacceptabile - moartea sigură și publică. Cuprinsă de o hotărâre feroce de a se opune la tot ceea ce știe că este greșit în societatea în care s-a născut, și ajutată de tatăl său devotat, Jamil, care își pune propria viață în pericol pentru a o ajuta, ea scapă la Lahore și apoi dispare. 
Tatăl său devotat, Jamil, pleacă la Lahore în căutarea Abidei - un oraș în care prejudecățile care domină satul lor iau o formă nouă și înfricoșătoare - iar tatăl și fiica ajung să fie prinși într-o lume din care s-ar putea să nu mai poată evada. 
Awais Khan este scriitor, editor și locuiește în Lahore. Absolvent al Universității din Western Ontario și al Universității Durham, a studiat Creative Writing la Faber Academy din Londra.
„Îi sunt atât de recunoscător lui Bogdan Hrib de la Tritonic Books pentru publicarea cărții DezOnoare. Am avut privilegiul de a-l întâlni la Târgul de Carte de la Londra în 2022 și, încă de la început, a fost extrem de pasionat de carte. Îmi place modul în care a publicat-o în România, cu fast și stil. Este o bucurie să știu că atât de mulți oameni din România citesc cartea și descoperă lucruri despre Pakistan. Literatura poate fi educativă, dar poate fi și transformatoare, iar din recenziile pe care le primesc de la cititorii din România, pot să observ că DezOnoare le-a schimbat semnificativ percepția despre Pakistan și i-a făcut să fie mai conștienți de ceea ce se întâmplă în alte părți ale lumii. Rămâne cea mai profundă dorință a mea să pot vizita România în 2024 pentru a întâlni cititorii mei minunați.”, a spus Awais Khan.
“Un roman greu de digerat, cu adevăruri greu de acceptat în secolul XXI, un roman scris cu un deosebit simț al detaliilor, care ascunde o documentare extrem de atentă și adâncă. Awais Khan spune o poveste adevărată despre onoarea înțeleasă într-un sens imposibil de cuprins, dar o poveste despre iubire, prietenie și speranță, pentru că, în cele din urmă, ele salvează umanitatea.”, Bogdan Hrib, scriitor. Awais Khan a fost premiat pentru lucrări mult apreciate de critici, precum In the Company of Strangers și DezOnoare. Drepturile audio pentru In the Company of Stranger au fost achiziționate de Isis Audio și publicate în 2021, iar drepturile de film/TV au fost achiziționate de către Pikchur TV, iar filmările urmează să înceapă în 2024. Este directorul fondator al The Writing Institute și a susținut prelegeri despre scriere creativă la Universitatea Oxford, Universitatea Durham, Universitatea Americană din Dubai, Universitatea Canadiană din Dubai, Colegiul Kinnaird etc. Autorul face parte din juriul premiilor Gwyl Crime Cymru Novel Prize și Cheshire Novel Prize și a fost pe lista lungă pentru Short Story Dagger în 2022.
0 notes
gingeronheels · 2 years
Text
O misiune letala in numele familiei
Am ajuns să iubesc cărțile a căror acțiune se petrece pe mare. Da, acea mare ademenitoare, dar letală. În literatură, valurile mării reprezintă laitmotivul evadării și al trăirii unei vieți periculoase. Aceste povești se traduc prin libertatea și tumultul sufletesc, căci este veșnic învolburată. Adesea este înfățișată drept un personaj pasiv, care își duce veacul în fundal, dar nu contenește să fie în căutare de victime.
În Fiica regelui pirat, am pășit încă odată pe puntea unei corăbii, alături de un echipaj pestriț și m-am aventurat într-un voiaj plin de pericole, care a adus și câștiguri pe măsură. Cu un păr ca de foc, o loialitate ascuțită și o determinare năucitoare, Alosa mi-a permis să o însoțesc prin aventura ei. Voi, cititori de cursă lungă, pregătiți-vă! Ancora se ridică și velele se întind!
Fiica regelui pirat de Tricia Levenseller
An apariție: 2022 Autor: Tricia Levenseller Editura: Storia Books, colecția Young Adult Titlu original: Daughter of the Pirate King Traducător: Maria Magdalena Costea
Tumblr media
Sumar: Primul volum din seria Fiica regelui pirat
În cele din urmă, eu voi fi arma care-i va aduce sfârșitul.
Trimisă în misiune pentru a recupera o hartă străveche, cheia unei comori legendare, Alosa se lasă capturată de dușmani pentru a le putea cerceta în voie corabia.
Tânăra, care le face zile fripte piraților necruțători din echipaj, are un singur obstacol în calea sa: cel care o capturează, și anume secundul Riden, neașteptat de inteligent și insuportabil de atrăgător.
Însă Alosa are câțiva ași în mânecă și niciun pirat nu o poate opri pe fiica regelui pirat.
Romanul de debut al autoarei TRICIA LEVENSELLER reunește acțiunea, aventura, romantismul și un strop de magie într-o poveste palpitantă YOUNG ADULT cu pirați.
„Levenseller lansează pe piață un debut impresionant prin această poveste amuzantă, alertă, plină de romantism și aventuri maritime, într-o lume fantasy cu nenumărate insulițe misterioase, conduse de pirați și sirene. Fiica regelui pirat e un roman care nu trebuie să-ți lipsească din bibliotecă!” ― Publishers Weekly
„Tricia Levenseller a creat un personaj feminin formidabil, o eroină perspicace și imprevizibilă care știe să aibă grijă de ea în timp ce face niște alegeri dificile, și îi invită pe cititori într-o aventură captivantă din care nu lipsesc încrucișările de săbii și luptele sângeroase.” — School Library Journal
„Atenție cititori, avem în sfârșit o versiune feminină a lui Jack Sparrow! Romanul se adresează clar fanilor francizei Pirații din Caraibe și celor care preferă o eroină neînfricată, de care trebuie neapărat să te ferești, și un erou inteligent, de care cu siguranță nu trebuie să te ferești. Dacă vă plac poveștile de dragoste intense, aventurile pe mare și pe uscat și întorsăturile spectaculoase de situație, citiți Fiica regelui pirat! — Anna Banks, autoarea romanului bestseller New York Times Of Triton
„Debutul exploziv al Triciei Levenseller, primul volum din seria Fiica regelui pirat, ne aruncă în cale nenumărate pericole, furtuni pe mare, pirați șarmanți și încrucișări de săbii, însă nimeni și nimic nu o poate învinge pe Alosa. O escapadă maritimă uimitoare, un roman care îi va captiva și fermeca pe cititori!” ― Shelf Awareness
Tumblr media
Părerea mea: Velele sunt ridicate, puntea este curățată și lustruită, iar săbiile sunt ascuțite. Se spune că un echipaj și o corabie sunt la fel de bune pe cât este și căpitanul lor. Pentru Alosa, toate acestea sunt lăsate în urmă, atunci când ajunge să-și orchestreze răpirea. Tânăra noastră eroină este capturată și dusă la bordul corabiei Hoinarul nopții. Ea se află într-o misiune care-i poate aduce moartea, căci tatăl ei este temutul rege pirat. Acesta caută trei bucăți de hartă, care împreună creează un puzzle ce indică una dintre cele mai neprețuite comori din lume. Dar nimic nu este ușor pentru Alosa, care află că pentru a găsi bucata de hartă de pe Hoinar, este nevoie de iscusință, tenacitate și multă, dar multă putere de seducție.
„Empatia a fost trăsătura pe care tatăl meu a încercat să o scoată cu forța din mine. El crede că a reușit. Majoritatea îi împărtășesc părerea. Chiar dacă pot să omor oameni răi fără remușcări, suferința celorlalți mă doare la fel de mult cum îi doare pe ei. Sufăr, dar nu pot trece peste ea. Deseori, nenorocirile se abat asupra oamenilor care nu merită. Viața merge mai departe. La fel și eu. Pentru că înainte de toate, sunt o supraviețuitoare.”
Deși acest roman este debutul literar al Triciei Levenseller, precum și prima parte din serie, Fiica regelui pirat nu este primul roman citit de mine. Umbrele care ne despart a fost o lectură incitantă și ademenitoare, care mi-a dovedit că autoarea ne poate uimi oricând. Asemenea multor debuturi, acesta reprezintă în sine o aventură periculoasă, care se ascunde în spatele unei comori ce poate aduce fie bogăția, fie pierzania. Tricia reușește, din nou, să-și înzestreze personajele feminine cu acea aură misterioasă și fermecătoare. Vă doriți pirați însetați de rom și aur? Îi aveți. Tânjiți după aventuri maritime, lupte cu săbii și atracții romantice neașteptate? Da, le aveți. Vă doriți sirene ireal de frumoase și puteri magice nebănuite? Ei bine, bifăm din nou toate acestea.
„Da, toți ar trebui să venerăm stelele. Sunt la fel de folositoare precum sunt de frumoase. Unele nu-și schimbă niciodată poziția. Sunt constante. Fără ele, am fi pierduți.”
Însăși eroina noastră este forțată să-și lase în spate propriul echipaj, pentru a satisface pofta nebună pentru bogăție a tatălui ei, dar să fim sinceri, chiar și ea visează la asta, doar este pirat. Nu vă lăsați păcăliți nici de numărul aparent mic de pagini, acțiunea este conturată în așa fel încât să fie intensă, plină de întorsături de situație și veșnic furtunoasă precum marea. Alosa are o aură misterioasă și poate să-ți fie cea mai bună prietenă, dar la fel de bine poate să devină și o năpastă de neoprit. Pentru echipajul de pe Hoinarul nopții, este și una și alta. Este perspicace, tenace și îndemânatică. Poate să fie capabilă și de afecțiune, desigur, dacă celălalt o merită. Aici întră în scenă Riden.
Fiind un fan al laitmotivului enemies-to-lovers, nu am putut decât să mă bucur de prezența acestui duo pătimaș. Riden pare din afară nemilos, crâncen și impenetrabil, dar pe sub această carapace, este la fel de emotiv, sincer și firav precum orice om. Alosa este deopotrivă inamic, dar și aliat, înțelegând rapid că tânăra cu părul de foc i-a captivat atenția... și inima. Dar cum să-și trădeze el fratele, pe Draxen, care este și căpitanul corabiei, precum și echipajul? Îi veți îndrăgi pe unii și disprețui pe alții, dar cert este că autoarea evocă o experiență autentică pe mare, într-o corabie plină de pirați care mai de care mai meschini.
„Așa și trebuie. Sunt putere și frumusețe. Sunt cântec și apă. Domnesc peste ocean și toate creaturile din el.”
Atunci când intră în scenă inamici strașnici, întorsături de situație imprevizibile și temutele sirenele de care se tem și cei mai înverșunați marinari, totul capătă o nouă anvergură. Greu de crezut că toate acestea înglobează cele 265 de pagini, nu? Puteți vedea cu ochii voștri ce și cum, căci Fiica regelui pirat nu este doar un debut ademenitor și năucitor al vieții pe mare, ci chiar exemplul de care aveam nevoie pentru a înțelege până unde poți fi dispus să mergi pentru familia ta, dar și cât de departe se întind relațiile și loialitățile dintre oameni.
Nu pot decât să aștept cu nerăbdare al doilea volum, care își îndreaptă timona cu repeziciune spre noi.  
Le mulțumesc prietenilor de la Editura Storia Books pentru exemplarul oferit! Cartea poate fi achiziționată de pe link-ul următor: click aici.
0 notes
coolladydot · 3 years
Text
Un glonț pentru Julieta (recenzie)
Un glonț pentru Julieta (recenzie)
📚 Seria Ana Stancu #2 […] acum e prima oară când mă simt independentă. Până acum, m-am simțit tot timpul singură, mai mult sau mai puțin, chiar dacă eram mereu a cuiva: am fost fiica mamei, soția lui Marcus, amanta lui Gabriel, iubita lui David. Am fost eu însămi mereu, dar mereu în relație cu altcineva. Cred că ar fi mai bine să vorbim de autonomie, poate că independență nu e cuvântul…
Tumblr media
View On WordPress
0 notes
coolladydot · 3 years
Text
Julieta avea un pistol (recenzie)
Julieta avea un pistol (recenzie)
Îmi plăcea să o privesc de la distanță cum se ducea printre ei, cum le zâmbea și cât de fericiți erau toți cei care stăteau de vorbă cu ea. Au pus muzica mai tare și am văzut-o când a început să danseze: era ca și când muzica însăși ar fi creat o ființă prin care să se exprime mai bine. Mâinile, picioarele, corpul, nu mai știam dacă ea urmărește muzica sau sunetele se înșiruiesc după mișcările…
Tumblr media
View On WordPress
0 notes